Cum se vota în trecut în România. Expoziţie despre istoria alegerilor democratice

O expoziţie despre istoria alegerilor democratice din România, cu documente în original, buletine de vot din trecut şi ştampile vechi, precum şi Constituţiile din 1866, 1923 şi 1938, este organizată la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), în contextul alegerilor parlamentare de duminică.

727 afișări
Imaginea articolului Cum se vota în trecut în România. Expoziţie despre istoria alegerilor democratice

Cum se vota în trecut în România. Expoziţie despre istoria alegerilor democratice

Arhivele Naţionale ale României, în colaborare cu MAI, au organizat la sediul ministerului o expoziţie despre istoria alegerilor democratice, organizate de-a lungul vremii în ţara noastră, aceasta putând fi vizitată, de publicul larg, cu intrare liberă, pe 10 decembrie.

“Arhivele naţionale au aniversat recent 185 de ani de existenţă. O instituţie care păstrează documentele istoriei noastre din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Democraţia în România e fructul secolului al XIX-lea, a început să se înfiripeze odată cu organizarea statului modern român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza şi mai ales începând cu 1866, cu schimbările constituţionale de atunci şi cu instaurarea dinastiei de Hohenzollern”, a declarat, pentru MEDIAFAX, directorul Arhivelor Naţionale ale României, Ioan Drăgan.

Expoziţia a fost amenajată în holul principal al Ministerului Afacerilor Interne. Aici au fost expuse documente în original cu legătură la modul în care se organizau alegerile, ştampile, buletine de vot, procese verbale, contestaţii, liste de candidaţi.

“Între documentele expuse, câteva din ele de excepţională valoare pe care le-am expus în original, veţi putea vedea actul electoral din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, din 1864, publicat în Monitorul Oficial, şi apoi cele trei constituţii care au stat la baza sistemului politic românesc până la instaurarea comunismului şi anume cea din 1866, care a fost una din cele mai avansate din Europa inspirat după Constituţia belgiană, care a fost valabilă până la Marea Unire, apoi Constituţia din 1923, care a stat la baza democraţiei interbelice, şi în fine Constituţia lui Carol al II-lea, în împrejurările politice premergătoare celui de-al doilea război mondial şi a unui regim de autoritate care nu a permis manifestarea democratică în adevăratul sens al cuvântului”, a mai spus directorul Arhivelor Naţionale ale României.

Sunt expuse şi documente ori extrase de presă care ilustrează procesul electoral - de la activitatea comisiei electorale centrale, comisiile locale, listele de candidaţi, însemnele electorale, procesele verbale, relatări în legătură cu neregulile electorale.

"Învăţând eu istoria patriei în perioada comunistă, despre neregulile electorale am învăţat foarte mult fiindcă regimul comunist dorea să se delimiteze de regimul anterior şi să arate că alegerile din perioada comunistă, în care era un singur partid şi un singur candidat, în cea mai mare parte sunt cele mai democratice. Nereguli precum bătaia candidaţilor, furtul de voturi şi aşa mai departe, care erau la mare căutare în perioada comunistă. Se scriau chiar studii despre limitele democraţiei burgheze ca să se scoată în evidenţă «marile avantaje» ale sistemului comunist (...).", a adăugat Ioan Drăgan.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici