ANALIZĂ: Normalizarea relaţiilor americano-cubaneze, o reparaţie istorică

Anunţul deschiderii faţă de Cuba, făcut de preşedintele Barack Obama miercuri, reprezintă primul pas major în direcţia ridicării embargoului unilateral impus de peste 50 de ani de către SUA naţiunii caraibiene şi o realizare de importanţă majoră care va marca moştenirea preşedinţiei lui Obama.

345 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Normalizarea relaţiilor americano-cubaneze, o reparaţie istorică

ANALIZĂ: Normalizarea relaţiilor americano-cubaneze, o reparaţie istorică (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

O naţiune cu doar 11 milioane de locuitori, cu o infrastructură depreciată, o economie de stat centralizată şi un regim comunist, Cuba a rezistat sancţiunilor economice şi presiunilor politice la care au supus-o pe rând toate administraţiile americane care au urmat după revoluţia socialistă care l-a adus la putere pe Fidel Castro, în 1959.

Embargoul impus Cubei în anul 1961, după naţionalizarea averilor americane de către Castro, iniţial interzicând exporturile către Cuba, a fost amplificat de-a lungul deceniilor care au urmat de către Congresul american, ajungând una dintre cele mai restrictive legislaţii, care interzice orice formă de relaţii economice, sociale şi politice între cele două ţări. Tensiunile politice şi militare din era Războiului Rece, culminând cu criza rachetelor din anul 1962 şi încercările de destabilizare a regimului castrist puse la cale de către americani, nu au făcut decât să înăsprească retorica ostilă dintre cele două ţări.

Astfel, deşi situate la mai puţin de 150 de kilometri distanţă, între Statele Unite şi Cuba nu există până în prezent zboruri de linie sau curse navale, relaţii comerciale sau de cooperare bilaterală în vreun domeniu, iar americanii nu au voie să călătoreacă în Cuba, fiindu-le interzis prin lege. Navele de croazieră care pleacă în fiecare săptămână din porturile americane cu destinaţii caraibiene ocolesc Cuba, iar zona maritimă din nordul insulei este militarizată.

Anunţul restabilirii de relaţii diplomatice făcut miercuri de preşedintele american nu poate ridica embargoul, acest lucru intrând în sarcina Congresului, dar aduce o schimbare de atitudine majoră care, bazată pe susţinerea publică, pe noile realităţi geopolitice şi pe avantajele reciproce oferite de perspectiva relaţiilor economice libere, are şansele să evolueze accelerat şi să se concretizeze într-o normalizare deplină în următorii ani. Ani de-a rândul, investitorii americani au privit neputincioşi cum dezvoltatorii canadieni, europeni şi mai recent chinezi construiesc hoteluri şi statiuni turistice pe litoralul cubanez.

Pentru început, administraţia Obama a anunţat un set de 12 categorii de persoane şi activităţi care vor putea obţine permise pentru călătorie şi colaborare, acestea incluzând persoane cu legături de familie, oficiali guvernamentali şi ONG, jurnalişti, cercetători şi specialişti care participă la întâlniri, activităţi educaţionale, spectacole sau evenimente sportive, organizaţii umanitare, activităţi de cercetare şi schimb informativ şi chiar anumite schimburi comerciale reglementate strict.

Vor fi instituite tranzacţiile interbancare, inclusiv acceptarea de cărţi de credit americane în Cuba - o importantă măsură pentru facilitarea schimburilor de orice fel. Cei care călătoresc vor putea chiar să cumpere şi să aducă în Statele Unite bunuri în valoare de pâna la 400 de dolari, inclusiv produse de tutun şi alcool - faimosul rom cubanez şi trabucurile havaneze - în valoare de până la 100 de dolari. Este un început modest, dar care cu siguranţă va avea mare impact asupra publicului. Susţinerea normalizării relaţiilor a crescut semnificativ în rândurile populaţiei americane în ultimii ani, depăşind 50% - chiar peste 60% în Florida, unde trăieşte cea mai importantă comunitate cubaneză.

Dorinţa de a vizita Cuba este şi tentaţia fructului interzis. Chiar şi în condiţiile embargoului, în fiecare an mii de americani reuşesc să evite restricţiile călătorind pe rute ocolitoare cum ar fi Mexic sau Canada, care au zboruri directe către Havana, pentru a se bucura de plajele scăldate în soare pe toată durata anului, sau de atracţiile turistice ale Havanei. Cuba este o ţară cu frumuseţi naturale nealterate, o istorie bogată şi oameni ospitalieri - un potenţial turistic uriaş. Autorităţile cubaneze pe de altă parte, nu au impus restricţii turiştilor americani, ba chiar le facilitează sejururile neştampilând paşapoartele. Este o situaţie cunoscută şi acceptată tacit şi de vameşii americani, care nu caută să îi întrebe prea multe sau să-i controleze pe turiştii bronzaţi la revenirea din Canada.

O apropiere bruscă nu este însă de aşteptat şi nici de dorit în viitorul prea apropiat. Cuba rămâne încă un regim comunist, puternic militarizat, ostil economiei de piaţă şi libertăţii de asociere. În Statele Unite, o importantă parte a comunităţii cubaneze de exilaţi susţinută în Congres de un puternic caucus pro-republican, are încă resentimente faţă de regimul castrist şi critică deschis iniţiativa anunţată de Obama. Argumentul lor major este că nu trebuie făcută nici o concesie lui Fidel Castro sau fratelui acestuia Raul, aflat la putere, autorii morali ai exilului lor şi ai confiscării averilor americane, după naţionalizarea din 1960.

Nici Obama nu are iluzii că normalizarea începută de el va avea o cale uşoară. Chiar şi deschiderea şi finanţarea unei ambasade trebuie aprobate de Congresul dominat de republicani, la fel ca şi numirea unui ambasador. Dar condiţiile geopolitice curente ar putea să-i fie favorabile. Acceptarea Cubei la summitul Americilor (SOA) de anul viitor a devenit o cerere adresată tot mai insistent administraţiei de la Washington de tot mai mulţi diplomaţi latino-americani, în ultimii ani. Nu în ultimul rând, relaţia, care devine din ce în ce mai tensionat, cu Rusia impune o abordare mai pragmatică faţă de Cuba, un aliat tradiţional al Rusiei.

Indiferent de parcursul noii relaţii, Obama va rămâne în istorie drept autorul începutului reconcilierii, iar dacă parcursul este unul de succes, poate va fi şi primul preşedinte american în funcţie care va vizita Cuba, în următorii doi ani ai mandatului său. Ultimul a fost Harry Truman, în 1948.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici