Profesor Universitatea din Atena: Grecia ar trebui să intre în faliment imediat

• Externe

  • O nouă dramă în familia Kennedy: Fosta soţie a lui Robert Kennedy, Mary, a fost găsită moartă 02:03
  • Preşedintele Consiliului de Stat, Panayotis Pikramenos, învestit ca premier interimar al Greciei 01:41
  • Regina Spaniei şi-a anulat vizita la Londra din cauza disputei asupra suveranităţii Gibraltarului 00:22
  • Ministrul italian al Justiţiei ordonă o anchetă în cazul deţinutului român decedat după greva foamei 21:09
  • Francois Hollande a prezentat componenţa noului Guvern al Franţei 20:47

"Acest ajutor extern nu este, în mod cert, un răspuns pentru Grecia, pentru zona euro sau pentru lumea întreagă. Grecia ar trebui să intre în faliment imediat, fără nicio discuţie despre ieşirea din zona euro. Este o problemă clasică de faliment, ce durează deja de doi ani", a spus Varoufakis, citat de CNBC.

Grecia nu a avut o problemă de lichiditate în mai 2010, când a primit primul pachet de împrumuturi externe, de 110 miliarde de euro, iar creditorii externi ar trebui să-şi limiteze pierderile şi să nu mai umfle deficitul bugetar al Greciei "distrugând economia", care devine astfel incapabilă să plătească datoria.

"De ce nu poate Grecia să dea faliment în zona euro?", întreabă Varoufakis, notând că ţara este deja exclusă de pe pieţele financiare. "Singurul motiv pentru a lua noi împrumuturi este să crezi că procedând astfel poţi în final plăti. Nu putem şi toată lumea ştie asta. BCE ştie. La fel şi FMI", a spus el.

BCE şi liderii politici din zona euro trebuie să "oprească nebunia politică" şi să fie deschişi să accepte falimentul inevitabil al Greciei, "nu să împingă totul sub preş ca nişte copii care vor să scape de pedeapsă".

Falimentul Greciei nu va avea însă loc, admite profesorul universitar, iar un nou pachet de ajutor financiar este inevitabil.

"Grecia va intra şi mai adânc în comă, iar criza din zona euro va escalada şi va ajunge la un nivel şi mai ridicat de degradare", a adăugat el.

Statul elen negociază o reducere a datoriiloc către creditorii privaţi de la 200 de miliarde de euro la circa 100 de miliarde de euro şi un al doilea pachet de împrumuturi de la FMI şi ţările din zona eruo, de circa 130 de miliarde de euro. Finanţatorii internaţionali vor să coboare datoria statului, de la circa 160% din PIB în prezent la circa 120% până în 2020, pentru a deveni sustenabilă.