Rusia ar putea mobiliza avioane contra sistemului antirachetă din România. Reacţia NATO

Forţele Aeriene ruse intenţionează să staţioneze bombardiere strategice de tip Tupolev în Crimeea, ca modalitate de contracarare a instalaţiilor antibalistice NATO din România, Alianţa Nord-Atlantică condamnând suplimentarea forţelor şi avertizând că ar putea fi periclitată stabilitatea regională.

4091 afișări
Imaginea articolului Rusia ar putea mobiliza avioane contra sistemului antirachetă din România. Reacţia NATO

Rusia ar putea mobiliza avioane contra sistemului antirachetă din România. NATO exprimă îngrijorare (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Potrivit unui oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării, un escadron de bombardiere supersonice Tupolev TU-22M3 ar urma să ajungă în Crimeea în curând.

"Capacităţile de atac ale acestor avioane vor spori apărarea în regiunea Mării Negre. Este una dintre măsurile luate ca reacţie la instalarea unor elemente antirachetă la o bază militară americană din România", a declarat oficialul militar rus, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia Interfax. Un escadron are între 10 şi 24 de avioane militare.

În replică, un oficial NATO a condamnat vehement iniţiativa Rusiei.

"După cum au arătat miniştrii de Externe ai statelor NATO în luna mai, a trecut mai mult de un an de când Rusia a anexat în mod ilegal şi nelegitim regiunea ucraineană Crimeea; noi nu recunoaştem măsura anexării şi cerem Rusiei să o anuleze", a declarat oficialul NATO, citat de revista Newsweek.

"Condamnăm planurile Rusiei de suplimentare a prezenţei militare în Crimeea şi suntem preocupaţi de intenţiile de consolidare a capabilităţilor militare în regiunea Mării Negre, situaţie care poate avea implicaţii pentru stabilitatea regiunii", a atras atenţia oficialul NATO.

Rusia a cerut săptămâna trecută Statelor Unite şi Alianţei Nord-Atlantice să renunţe la extinderea sistemului antirachetă, în contextul acordului marilor puteri cu Iranul. Acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică, a răspuns un reprezentant al Alianţei Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat şi explicând că elementele antirachetă din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu o lună, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici