UE sancţionează şefii serviciilor ruseşti de informaţii pentru implicare în criza ucraineană. AMENINŢAREA Rusiei: UE a pus în pericol cooperarea în domeniul securităţii

UE "a pus în pericol, ca să vorbim clar, cooperarea internaţională în domeniul securităţii", reacţionează cu furie ministerul rus faţă de decizia anunţată sâmbătă de către UE.

Secretarul Consiliului rus pentru Securitate Nikolai Patruşev, un fost şef al FSB, se află şi el pe această nouă listă.

"Extinderea listei de sancţiuni constituie o mărturie directă a opţiunii ţărilor din UE de a reveni asupra cooperării cu Rusia în domeniul securităţii internaţionale şi regionale", a afirmat Moscova, citând agravarea crizelor din Afganistan, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.

Condamnând ceea ce a catalogat drept "măsuri iresponsabile", Rusia a anunţat că este sigură că "asemenea decizii vor fi primite cu entuziasm de către susţinătorii terorismului internaţional".

Citeşte şi: O zi din viaţa lui Vladimir Putin. Cum îşi petrece timpul preşedintele Rusiei

Citeşte şi: Moscova ACUZĂ Statele Unite că poartă o campanie care are scopul "denigrării" Rusiei

UE a adăugat 15 persoane şi 18 entităţi pe lista de sancţiuni, publicată sâmbătă în Jurnalul oficial, pe care se află în total 87 de persoane şi 20 de entităţi vizate de blocarea averilor/activelor şi o interdicţie de călătorie.

Pe această listă au fost înscrise numele şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, al şefului serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov, şi numele preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov.

Membrii conducerii Consiliului rus pentru Securitate, din care fac parte inclusiv Bortnikov şi Fradkov, sunt acuzaţi că au "contribuit la elaborarea politicii Guvernului rus care ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei".

Kadîrov a făcut "declaraţii în favoarea anexării ilegale a Crimeei şi insurecţiei armate din Ucraina". La începutul lui iunie, el s-a declarat pregătit să trimită 74.000 de voluntari ceceni în Ucraina, în cazul în care i se cere acest lucru.

Mihail Degtîarev, un membru al Dumei de Stat (Camera inferioară a Parlamentului), a fost şi el sancţionat de către UE pentru că a anunţat inaugurarea "ambasadei de facto" a "republicii populare"de la Doneţk - nerecunscută - la Moscova.

Între entităţile sancţionate figurează mai multe miliţii şi grupări armate ilegale, ca de exemplu Armata de Sud-Est (separatistă). Companiile vizate au sediul în Crimeea, peninsula ucraineană anexată de către Rusia în martie, iar printre ele se află un grup hotelier din Ialta, o firmă care asigură transportul cu feriboturi şi o distilerie.

UE urmează să meargă mai departe săptămâna viitoare, prin adoptarea aceluiaşi tip de sancţiuni vizând persoane acuzate că "susţin în mod activ anexarea Crimeei", "destabilizarea estului Ucrainei" sau că "beneficiază" de pe urma acestora. Pe această nouă listă, care urmează să fie finalizată marţi, ar putea să fie înscrise numele unor oligarhi apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unor diplomaţi.

Însă Cei 28 sunt pregătiţi ca, săptămâna viitoare, să aplice sancţiuni economice de anvergură, în domeniile accesului pe pieţele financiare, vânzării de armament, tehnologiilor din sectorul energetic şi bunurilor cu dublă folosinţă civilă şi militară.

- "Bine ţintit şi echilibrat"

UE şi-a înăsprit poziţia după prăbuşirea pe 17 iulie a avionului malaysian care efectua cursa MH17 în estul Ucrainei, atribuite unui tir de rachetă tras de către separatişti proruşi. Această dramă, care a costat viaţa 298 de persoane, între care aproape 200 de olandezi, i-a determinat pe europeni să lovească economia rusă, în contextul în care aveau poziţii divergente de mai multe luni.

Comisia Europeană (CE) şi-a îndeplinit misiunea şi a adoptat încă de vineri propuneri legislative care permit implementarea unor măsuri de acest tip.

"Decizia finală revine acum statelor membre", a subliniat vineri seara preşedintele Comisiei José Manuel Barroso, apreciind totodată că pachetul propus este "eficient, bine ţintit şi echilibrat".

Preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy le-a scris liderilor europeni cu scopul de a apăra o decizie "care va avea consecinţe importante asupra economiei ruseşti şi care va afecta moderat economii europene".

Astfel, se va aplica principiul non-retroactivităţii măsurilor în domeniul Apărării, o veste bună pentru Franţa, asupra căreia anumiţi parteneri exercită presiuni să nu vândă nave de război de tip Mistral Rusiei.

În ceea ce priveşte "tehnologiile sensibile", ele vizează doar sectorul petrolier, "cu scopul de a garanta securitatea energetică a UE", a precizat Van Rompuy.

Ambasadorii statelor membre UE se vor reuni marţi, la Bruxelles, pentru a discuta despre acest pachet. Un summit al şefilor de stat şi de guverne care să dea undă verde acestor sancţiuni economice de anvergură nu este exclus, deşi opţiunea care pare să fie favorizată implică o "procedură scrisă", evitându-se astfel deplasarea la Bruxelles a celor 28 de lideri UE.