- Home
- Politic
- BUCUREŞTI, (19.10.2016, 19:52)
- Departamentul Politic
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
A murit Radu Câmpeanu, primul preşedinte al PNL după reînfiinţarea partidului în 1990
PNL a anunţat miercuri seara că primul preşedintele al partidului după reînfiinţarea acestuia în 1990, Radu Câmpeanu, a încetat din viaţă şi transmite condoleanţe familiei.
17236 afișări
A murit Radu Câmpeanu
"Anunţăm cu mâhnire că seniorul liberal, Radu Câmpeanu, a încetat astăzi din viaţă. Rămâne în inimile noastre ca primul preşedinte al partidului după 1989, cel care a reînfiinţat PNL după cumplita perioadă comunistă şi anii petrecuţi în închisoare ca deţinut politic. Suntem cu toţii alături de familia îndoliată", anunţă PNL, pe Facebook.
BIOGRAFIE: Radu Câmpeanu, de la exil la reînfinţarea PNL
Radu Câmpeanu care a încetat din viaţă miercuri, la vârsta de 94 de ani, a fost preşedinte al tineretului universitar în timpul celui de-al doilea război mondial, deţinut politic, a emigrat în Franţa şi s-a întors în ţară după prăbuşirea comunismului, reînfiinţând PNL şi candidând la preşedinţie.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Lungmertrajul „Trei kilometri până la capătul lumii”, în regia lui Emanuel Pârvu, a fost selectat la Cannes. Irina Margareta Nistor: „Filmul o să fie primit cu foarte multă curiozitate”
-
Acţiune de amploare, cu sprijin Europol şi FBI, pentru anihilarea unui ”supercartel” al drogurilor
-
Vicepreşedintele Comisiei de Apărare: Rusia a urlat din toţi şoşocii în Parlamentul României
-
Iohannis la Seul: Am certitudinea că, împreună, vom sprijini noi proiecte în domenii inovative
Radu Câmpeanu s-a născut la 28 februarie 1922, la Bucureşti şi a absolvit Facultatea de Drept, la Universitatea Bucureşti, specializarea Drept constituţional. În perioada 1944-1947 a fost preşedintele Tineretului Universitar, iar între 1947 - 1956 a fost deţinut politic.
În august 1973 emigrează în Franţa, dar revine în ţară imediat după Revoluţie. Este fondator al Partidului Naţional Liberal (6 ianuarie 1990), partid înregistrat la Judecătorie la 12 ianuarie. În 1990, devine vicepreşedinte al C.P.U.N., apoi vicepreşedinte al Senatului, între 1990 şi 1992; este primul candidat anunţat la Preşedinţie în 1990, intrând în competiţie cu Ion Raţiu (PNŢCD) şi Ion Iliescu (FSN).
Deşi considerat un scor mic la acea dată, Câmpeanu a obţinut aproximativ 10% din voturi (un scor dublu faţă de PNL, fapt care îl califică drept principal lider al opoziţiei). în acea campanie a fost acuzat că nu a fost în ţară în perioada de dinainte de Revoluţie.
Declinul PNL sub conducerea lui Câmpeanu a culminat cu neatingerea, la alegerile electorale din anul 1992, a pragului necesar ascensiunii în Parlament. Acest eşec s-a produs după ieşirea PNL din CDR şi candidarea pe liste proprii. În 1993, Câmpeanu pierde conducerea partidului. Înfiinţează PNL Câmpeanu.
După 1992, diferitele formaţiuni liberale apărute după sciziunile PNL au încercat să se reunească, iar Radu Câmpeanu a rămas izolat, la conducerea unui partid ieşit din calculele politice. În 2003, formaţiunea condusă de Câmpeanu este absorbită în PNL.
Deşi a fost ales senator din partea Alianţei PNL-PD, activitatea sa politică în partid a scăzut în intensitate. A fost senator până la data de 12 decembrie 2008.
Citeşte şi: Emil Constantinescu: Câmpeanu a avut curajul de a lăsa liniştea Parisului pentru România mineriadelor
Citeşte şi: Iliescu vorbeşte despre "partenerul" Câmpeanu în reconstrucţia instituţională a României
Citeşte şi: PNL: Radu Câmpeanu, simbol al liberalismului românesc/A unit curentele liberale într-un singur partid
Citeşte şi: Cristian Preda: Ion Raţiu şi Radu Câmpeanu au avut curaj să intre în bătălie cu partidul-stat
Citește pe alephnews.ro: Sunt europarlametari, dar doar cu numele. Cine sunt românii care au lipsit la voturile din Parlamentul European
Citește pe www.zf.ro: Unul dintre cei mai mari economişti maghiari: „Uitaţi de Austria. Trebuie să ajungem din urmă România! Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există“
Citește pe www.zf.ro: Adevărul de pe stradă: Câte maşini sunt de fapt în Bucureşti.
Citește și: Quintus după moartea lui Câmpeanu: Va trebui ca partidul să-l aşeze la locul lui binemeritat
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Unul dintre cei mai mari economişti maghiari: „Uitaţi de Austria. Trebuie să ajungem din urmă România! Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există“
De ce să te duci să lucrezi la H&M la Londra, pe 1.800 de lire sterline, când aceiaşi bani îi obţii la Bucureşti, într-o trattorie, şi ai costurile vieţii mult mai reduse, începând cu chiria?
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Ultimele cuvinte pe care Ana-Maria a reușit să le rostească mamei sale, înainte să fie găsită moartă: „Mi-a zis că…”
CANCAN.RO
Diagnosticul de cancer al prințesei Kate Middleton: Meghan și Harry pun sare pe rana regală?
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
astăzi, 16:55
Acţiune de amploare, cu sprijin Europol şi FBI, pentru anihilarea unui ”supercartel” al drogurilor
-
astăzi, 16:51
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 790. Ucraina şi SUA au ,,finalizat” acordurile pentru rachetele cu rază lungă de acţiune / Atacuri asupra Kievului din timpul nopţii, respinse / Marea Britanie va propune un ajutor militar majorat pentru Ucraina