ANALIZĂ: Alegeri pentru şefia PSD, condiţionate de demisia formală a lui Ponta şi validate de Congres

Tema retragerii lui Ponta de la conducerea PSD a fost adusă recent în discuţie de Radu Mazăre, Marian Oprişan a precizat că Ponta poate rămâne la şefia social-democraţilor "cu condiţia să nu se mai comporte ca Adrian Năstase", în timp ce preşedintele de onoare al PSD Ion Iliescu a dat asigurări ca un congres al partidului va avea totuşi loc. Până acum, europarlamentarul Cătălin Ivan şi-a anunţat intenţia de a candida la şefia partidului. Acelaşi post este vizat şi de Mircea Geoană, deşi a fost exclus din partid.

Statutul PSD, adoptat în 2013, menţionează că alegerea preşedintelui PSD se realizează printr-un scrutin intern la care participă ”toţi membrii de partid”, acesta fiind modul în care se poate decide şi revocarea acestuia.

"Preşedintele PSD este ales sau revocat de către toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne", menţionează Statutul.

Ulterior, la nivelul Congresului PSD, sunt doar validate alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al partidului.

Atât alegerea, cât şi revocarea din funcţie a preşedintelui PSD prin scrutin intern se realizează ”în baza unui Regulament de organizare a alegerilor (...) elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional”, potrivit articolului 134 din Statutul PSD.

Documentul nu prevede cine poate propune revocarea preşedintelui partidului, ci doar că acesta ”răspunde în faţa Congresului de activitatea politică a Partidului Social Democrat”.

În schimb, în Congres sunt aleşi preşedintele executiv, funcţie deţinută în prezent de Liviu Dragnea, şi 21 de vicepreşedinţi, care reprezintă 60% din componenţa Biroului Politic Naţional.

Astfel, înainte de organizarea Congresului, conducerea PSD ar trebui să declanşeze alegerile interne pentru funcţia de preşedinte al partidului prin constatarea vacantării funcţiei deţinute de Victor Ponta. Pentru acest lucru, însă, actualul prim-ministru ar fi trebuit să-şi dea, în mod formal, demisia din funcţia de preşedinte PSD.

Ceea ce a anunţat, în 27 noiembrie 2014, după şedinţa Comitetului Executiv Naţional, a fost că s-a încheiat un ciclu electoral şi el, ca lider, dar şi echipa de conducere, trebuie să-şi asume nu doar lucrurile bune, ci şi înfrângerea de pe 16 octombrie la prezidenţiale. Ponta mai spunea că vrea să dea ocazia PSD şi colegilor din partid să constuiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral.

"Noul proiect pentru următorul ciclu electoral trebuie să ţină cont de cauzele reale ale eşecului de la prezidenţiale. Prima decizie pe care am adoptat-o în CExN a fost aceea de a organiza forurile principale de conducere, Consiliul Naţional şi apoi Congresul, în primăvara anului viitor, pentru că e nevoie de timp pentru ca noul proiect 2015-2019 să fie construit, ca şi noua echipă de lideri. Actuala conducere va asigura până în primăvară conducerea partidului când la Consiliul Naţional şi Congres nu doar se va alege o echipă de lideri, ci se va decide asupra proiectului politic în următorii cinci ani", preciza Ponta.

El a fost ales în fruntea PSD în aprilie 2013 pentru un mandat, conform Statutului, de patru ani.

Eventuala sa demisie din funcţie ar face ca Liviu Dragnea, preşedinte executiv, să preia aceste prerogative cu titlul interimar.

"Congresul Extraordinar al PSD se convoacă la solicitareaConsiliului Naţional, a Comitetului Executiv Naţional, a Grupurilor Parlamentare ale PSD din cele două Camere sau a cel puţin 16 Consilii judeţene ale organizaţiilor PSD", se mai arată în Statutul PSD, la articolul 136.

Motivele pentru care poate fi convocat Congresul extraordinar se referă la evaluarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, locale, europarlamentare, parlamentare, pregătirea pentru un astfel de scrutin, anticipat sau la termen, modificarea Statutului PSD sau a Programului Politic al partidului sau "în situaţii deosebite".

Decizia CExN din noiembrie de a solicita convocarea Congresului în martie nu a fost urmată la nivelul conducerii PSD de vreun demers pentru organizarea alegerilor interne, dar nici pentru constituire Comisiei de pregătire a Congresului.

În schimb, decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta şi Liviu Dragnea au obţinut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar "pactul" a fost sărbătorit, ulterior, şi cu o partidă de vânătoare.

Pe de altă parte, singurul social-democrat care a făcut declaraţii pe această temă a fost europarlamentarul Cătălin Ivan, care a invocat faptul că actualii lideri PSD şi-au depus mandatul şi asigură o conducere interimară a partidului.

De altfel, el şi-a anunţat candidatura pentru poziţia de preşedinte al PSD.

"Eu cred că sunt oameni responsabili şi înţeleg foarte clar că nu se poate fără congres şi că toate deciziile importante de modificare a Statutului şi de schimbare a regulilor interne de funcţionare se fac prin votul celor delegaţi la congres. Nicio altă schimbare nu poate fi făcută informal", a declarat Ivan.

În acelaşi timp, actuala conducere a PSD a anunţat convocarea Consiliului Naţional al PSD în luna martie, unde se va face doar o dezbatere a măsurilor care trebuie luate şi a modificărilor la Statut în privinţa puterii acumulate de liderii din teritoriu sau a consecinţelor pe care cei cu probleme în Justiţie le vor suporta.

Dragnea a susţinut, astfel, că deciziile de reformă ale PSD ce urmează a fi dezbătute la Consiliul Naţional din martie vor putea fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal modificat şi adoptat procedural de congres, fiind vorba de decizii asumate ale PSD.

"Nu există decizii informale de modificare a Statutului. Este ca şi cum ai spune că schimbi Constituţia României la o cafea, într-o comisie obscură de undeva din Parlament. Deci domnul Dragnea este liber să vină cu propuneri, poate să facă ce comisie doreşte, să o conducă, dar votul îl vor da membrii de partid delegaţi la Congres. Până atunci vor putea şi alţi colegi să vină cu propuneri", a spus, în replică, Ivan.

Eventuala modificare a Statutului este posibilă doar în Congresul PSD, conform normelor statutare, prin ”votul a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor prezenţi”.

Astfel, inclusiv pentru revenirea la formula alegerii preşedintelui PSD în Congres este necesară aceeaşi majoritate, iar nerespectarea procedurilor prevăzute în actualul Statut poate determina respingerea deciziilor PSD de către Tribunalul Bucureşti.

Totuşi, ceea ce poate face Victor Ponta la nivelul Consiliului Naţional al PSD este să ceară un vot de încredere al acestui for, nu pentru sine, ci "pentru activitatea desfăşurată de Biroul Permanent Naţional", se mai arată în Statutul PSD.