Băsescu a vorbit, la reuniunea informală a liderilor UE, despre simplificarea accesului la fonduri

Preşedinţia precizează, într-un comunicat remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX, că la întâlnire a fost abordată şi tema viitoarei strategii europene privind creşterea şi ocuparea forţei de muncă, Strategiei UE 2020. Agenda discuţiilor a mai cuprins acţiunea UE pentru combaterea efectelor încălzirii globale şi sprijinul statelor membre destinat gestionării consecinţelor cutremurului recent din Haiti.

În cadrul discuţiilor, liderii europeni au acordat cea mai mare importanţă subiectului viitoarei Strategii UE 2020, care presupune identificarea modalităţilor de acţiune adecvate pentru asigurarea competitivităţii economiei europene în condiţiile asumării lecţiilor actualei crize economice, dar şi a imperativelor de comportament politic responsabil, precum limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră, precizează Preşedinţia.

Şeful statului a insistat asupra faptului că Strategia UE 2020 trebuie să ia în considerare distincţiile de dezvoltare economică şi socială dintre statele membre şi concluziile care pot fi desprinse în contextul actualei crize economice globale. Preşedintele Băsescu a arătat că România priveşte viitoarea strategie europeană ca pe un cadru de coordonare a politicilor economice ale statelor membre şi de orientare a fondurilor comune în sensul nevoilor de creştere a competitivităţii economice în interiorul şi exteriorul Uniunii Europene.

Pentru România, rămâne prioritară finanţarea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a politicii agricole comune, şeful statului reiterând prioritatea pe care executivul o acordă dezvoltării infrastructurii de transport şi energetice, inclusiv a proiectelor de interconectare transfrontalieră, diversificării accesului la resurse, în primul rând energetice, dezvoltării industriei agroalimentare şi turismului. În acest context, preşedintele României a subliniat importanţa dezvoltării integrate a spaţiului dunărean, cu valorificarea potenţialului de transport al căii Dunăre-Main-Rin, care face legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, şi a avansării în punerea în aplicare a proiectului Nabucco, ca parte a procesului de creare a pieţei europene de energie, se arată în comunicatul Preşedinţiei.

Traian Băsescu s-a referit, de asemenea, la necesitatea simplificării accesului la fondurile comune, mai ales în condiţii economice severe. Totodată, şeful statului a salutat decizia Consiliului de a modica actualul cadru de reglementare privind accesul la fondurile structurale şi a insistat pe nevoia, resimţită de statele cu resurse limitate, precum România, a operării unei deschideri şi mai ample în această direcţie. În mod special, preşedintele Băsescu s-a referit la dificultăţile pe care autorităţile guvernamentale de la Bucureşti le întâmpină în cadrul proiectelor mari de infrastructură cu obţinerea proprietăţii asupra terenurilor pe care tranzitează cursul rutelor de transport.

Preşedintele României a arătat că asigurarea creşterii sustenabile a economiei europene depinde de existenţa unui mediu de afaceri competitiv, în condiţiile de ocupare cât mai ridicată a forţei de muncă. Referindu-se la experienţa României, şeful statului a subliniat necesitatea existenţei resurselor de capital pentru investiţii, a competenţelor profesionale adecvate pentru economia eco-eficientă care se construieşte şi a accesului la tehnologia modernă. În acest context, preşedintele Băsescu a salutat rezultatele demersului de reglementare la nivel european a sectorului financiar şi a arătat că procesul trebuie să continue pentru a se micşora riscul repetării în viitor a unor crize de proporţiile celei actuale. De asemenea, a relevat importanţa pe care România o acordă Spaţiului European de Cercetare, inclusiv ca instrument de facilitare a accesului statelor membre la cercetare şi dezvoltări tehnologice. În legătură cu politicile de stimulare a ocupării, şeful statului a reiterat necesitatea coordonării statelor membre pentru eliminarea barierelor naţionale din calea circulaţiei forţei de muncă.

De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a precizat că aşezarea economiei europene pe un fundament de sustenabilitate face necesară consolidarea responsabilităţii fiscal-bugetare a statelor membre, relevând în acest context importanţa menţinerii disciplinei presupuse de Pactul de Stabilitate şi Creştere.

Cel de-al doilea subiect al agendei liderilor europeni s-a referit la problematica schimbărilor climatice. Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să reitereze angajamentul României în cadrul poziţiei deja agreate a UE în contextul negocierilor pentru încheierea unui acord global post-Kyoto. România susţine ţinta de reducere a noxelor cu 20% până în 2020 şi mobilizarea unei contribuţii comune pentru finanţarea imediată (2010-2012) şi pe termen lung (post-2012) a eforturilor ţărilor în curs de dezvoltare.

În ceea ce priveşte relaţiile externe, membrii Consiliului European au avut un schimb de opinii asupra eforturilor de reconstrucţie în Haiti şi implicarea UE în pregătirea conferinţei internaţionale pentru această ţară.