Guvernul permite spitalelor să lucreze ca fundaţii sau asociaţii şi să acorde salarii diferenţiate

• Social

  • Dosarul sinucigaşului de la ICCJ, repus pe rol de instanţă pentru constatarea decesului 01:20
  • Elevul de 14 ani care şi-a lovit colegul ce a murit la spital riscă să rămână repetent 00:34
  • Şeful ISCIR Argeş şi un inspector de specialitate, arestaţi preventiv pentru dare şi luare de mită 22:52
  • Prahova: Două persoane, arestate în dosarul privind fraudarea cu 600.000 de euro a unei bănci 22:22
  • Candidatul PDL la şefia Consiliului Judeţean Sibiu propune un proiect de reorganizare administrativă cu 14 regiuni 22:13

Executivul îşi propune totodată să reducă duratele de spitalizare pentru diferite grupe diagnostice, să deblocheze, până în luna aprilie, posturile din sistemul de sănătate pentru toate grupele profesionale, în vederea acoperirii necesităţilor urgente de personal, şi să înfiinţeze structuri specializate, independente, în coordonarea Ministerului Sănătăţii, având ca atribuţii evaluarea noilor tehnologii şi produse medicale.

Guvernul va reglementa şi un sistem special de decontare a unor medicamente, pentru acele indicaţii terapeutice care nu se regăsesc în autorizaţia de punere pe piaţă a producătorului, precum şi pentru situaţiile în care nu există "dovezi ştiinţifice clare" privind un raport pozitiv risc/beneficiu, chiar dacă producătorul a obţinut aprobarea de comercializare.

În toamna anului trecut, producătorii de medicamente au solicitat Fondului Monetar Internaţional să intervină pe lângă Guvern pentru ca taxa clawback să fie redusă la zero în cazul medicamentelor generice, să poată fi plătită într-un termen extins până la minimum 210 zile, apropiat de perioada de decontare a medicamentelor, şi să nu mai fie aplicată la un preţ care include TVA şi marja de distribuţie.

În luna decembrie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a rezolvat doar o parte dintre aceste solicitări, modificând formula de calcul a taxei clawback impusă producătorilor de medicamente şi introducând un sistem în care sunt luate în calcul atât cota de piaţă a fiecărui producător, cât şi ritmul de creştere a pieţei în ansamblu.

La stabilirea taxei este însă luat în calcul în continuare preţul de raft al medicamentelor (care include TVA şi adaosul comercial), nu preţul de producător.

Sistemul clawback, introdus la finele anului 2009, prevedea că toţi producătorii de medicamente trebuie să contribuie la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate din vânzarea produselor.

Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare, în timp ce Guvernul a admis că sistemul s-a dovedit nefuncţional deoarece nu a fost colectat decât aproximativ 5% din suma previzionată.

Citeste si: Care este programul de guvernare al CABINETULUI UNGUREANU