Articole publicate de Ionel Dragusin
Ionel Dragusin
Inceputurile mele in ale gazetariei isi au originea, undeva, prin 1995. Contrariat de faptul ca sportul pe care il practicam, hochei pe iarba, nu se regaseste in niciun ziar, m-am apucat sa scriu. M-am dus cu manuscrisul la fostul meu profesor de istorie, Niculae Cristea, care lucra la un cotidian sportiv. Dupa ce a citit tot ce aveam pe suflet, a redus totul la o stire de cateva randuri. M-a intrebat daca vreau sa fac presa si, inconstient, am zis Da.
Dupa un an, alaturi de mentorul meu, am plecat la un saptamanal, care, intre timp, si-a dat obstescul sfarsit. Odata ca noul loc de munca, a urmat trecerea de la stravechea masina de scris la calculator. Un coleg mi-a spus sa deschid caluclatorul si sa scriu. Dupa cateva minute, m-am asezat pe scaun. Resemnat. Nu stiam de unde sa dau drumul la PC.
A urmat saltul la un cotidian, unde mi-am dedicat sapte ani din viata. Am saltat la news editor, dupa care am aterizat la o televiziune.
In cele din urma, am ajuns la Mediafax.
15 ianuarie 2009
Unde şi ce păr mai mâncăm?
Publicat în Social de Ionel Dragusin
Afară-i frig, iar în stomac bate vântul aşa că plec la masă. De la Universitate, o iau în jos, spre Piaţa Unirii. Trec de Sfântu Gheorghe şi fac prima la dreapta, pe linia lu’ 21, iar după câţiva metri este Art Cafe. Trec de uşa cu geam termpoan şi în faţa ochilor mi se arată, în toată splendoarea ei, o bodegă. Dacă tot am intrat… Mă aşez frumos la coadă, deci nu ducea lipsă de clienţi, şi îmi aleg o ciorbă şi un şniţel cu piure de cartofi.
Bag juma’ de ciorbă când, brusc, liniştea e perturbată de un scaun trântit. Un cetăţean se duce glonţ la tejghea. După un schimb de cuvinte pe un ton foarte jos, în care nu am desluşit ce se vorbea, se aude vocea revoltată:
Cetăţeanu’ (nemulţumit, probabil, de rezultatul discuţiilor între patru ochi): Şefu’ magazinului e aici?”
Vânzătoarea (răspunde, la fel de revoltată): Dar ce importanţă are dacă e şefu’ de magazin aici? Poate că e de la tine.
Cetăţeanu’: Doamnă, dar eu nu am părul blond şi nici atât de lung.
Vânzătoarea: Poate că l-ai adus de afară.
Cetăţeanu’: Cum să-mi pun eu doamnă păr în mâncare?
Vănzătoarea: E dragă, se mai întâmplă. Poate că e de la noi, dar se mai întâmplă. Îţi dăm altceva de mâncare în loc.
Intervine brusc şefu de unitate: Ce s-a întâmplat dragă, de ce ţipaţi?
Vânzătoarea: Păi uite dragă, zice că a găsit păr în mâncare.
Şefu’ de unitate: Adevărul e dragă că şi tu umbli cu părul ăla desfăcut…
Vânzătoarea e uluită, dar revine rapid pe poziţie: I-am zis că-i dăm altceva în loc.
Şefu’ de unitate: Păi dă-i.
Vânzătoarea: Nu vrea, cere banii înapoi.
Şefu de magazin: Eeeee, asta-i chiar culmea, nu se poate să-i dăm banii înapoi.
Cetăţeanu’, vânzătoarea şi şefu’ de magazine tac, semn că totul s-a încheiat fără victime.
Resemnat sau învins, cetăţeanu’ părăseşte bodega.
Vânzătoarea se duce la masă, vede că tava e goală şi ţipă iar, semn că războiul reîncepe: Uite nenorocitu’, a început să ţipe după ce a mâncat tot.
Fiecare dumicat din cealaltă jumătate de ciorbă, piept şi piure a reprezentat o continuă urmărire.
A firului de păr.
10 aprilie 2008
Ultima sansa
Publicat în Sport de Ionel Dragusin
Steaua continua sa conduca cu 3-0 la masa verde in meciul cu Rapid si dupa repriza a doua a "cazului Bricheta", jucata la Comisia de Apel. Urmeaza pauza si ultima repriza, al Curtea de Arbitraj pentru Fotbal. Curtea este ultima carte a lui Copos.
3 august 2007
Vai de sortii nostri
Publicat în Sport de Ionel Dragusin
A mai inceput un sezon al cupelor europene. Evident, cu tragerea la sorti. Emotii de la inceput. Imbracati la costum, zambind jovial, oficialii romani fac rugaciuni in gand si asteapta decizia mai ceva decat pe tragerea de la Loto 6 din 49.
Prima este Liga Campionilor, unde sunt si echipele de pe locurile doi, trei si patru din campionatele mari. Din urna iese biletelul cu BATE Borisov si Hafnarfjordur, adica niste “belarusii” si “islandeji”, cum ar spunea nea Puiu Iordanescu. Imediat, apare si Steaua lu’ Gigi Becali. In tara, Gigi anunta o revolutie: schimba emblema. In loc de cinci colturi, Steaua Stelei va avea opt colturi si o cruce in mijloc.
21 martie 2007
Doi se cearta si al treilea plateste
Publicat în General, Sport de Ionel Dragusin
Iancu si Zambon se balacaresc de aproape un an pe seama palmaresului, imnului si culorilor echipei Politehnica Timisoara, cea care acum ani bun juca pe malul Begai cu Sporting Lisabona si Real Madrid. S-a ajuns pana la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne, unde, castig de cauza a avut Claudio Zambon.
20 martie 2007
Cluburile platesc o parte din smecheria “baietilor destepti” de la Federatie
Publicat în Sport de Ionel Dragusin
Chiar si cu sange proaspat in structuri, la Federatie s-au schimbat prea putine lucruri ca totul sa se desfasoare normal. Comisiile continua sa dea sanctiuni, iar forurile superioare sa injumatateasca pedepsele.
La inceputul sezonului, Sportul Studentesc, ocupanta locului 4 in campionatul trecut, a primit licenta sa joace, desi avea datorii imense. Toti au datorii imense. Si Steaua, si Dinamo, si Rapid. Au primit licenta ca sunt smecheri. Si-au facut alte societati. Au luat de la “vechea” tot: echipa, palmares, dar nu si datoriile. Siman a vrut sa moara cu dreptatea in mana. Si a reusit. Comisia de Apel i-a trimis pe studenti la matineu, in Liga a II-a. In schimb, aflata in aceeasi situatie, Jiul a primit permisiunea de a juca in Liga celor mari. Pentru ca au facut acea societate.
13 martie 2007
C’asa-i in fotbal
Publicat în Sport de Ionel Dragusin
De vreo 12 ani, Cupa Presei ne ofera prilejul de a lasa reportofoanele in vestiar si de a intra in pielea celor pe care ii criticam zi de zi. Cu toate ca obiectivele sunt diferite de ale lor, ne comportam exact ca ei.
Acum ani buni, meciurile dintre Sportul Romanesc si Gazeta Sporturilor erau de pomina si sfarseau cu jucatorii alergandu-se pe teren si faulturi asemanatoare cu luptele de K1.
