14 septembrie 2008

Flori, pantofi, ghiozdan greu, tovarasa urata

Publicat în General de Irina Dârlea

Ploua marunt, era frig si am adormit cu spaima ca n-o sa pot sa-mi incalt pantofii noi, cu bareta si catarama, cum nu mai avusesem.

Dar dimineata era soare, asa ca pregatirile puteau incepe conform planului. Am ajuns in curtea scolii si nu stiam ce ma deranja mai tare, gulerul de la uniforma, apretat teapan, cozile impletite strans care-mi trageau ochiii spre tample, talpile rigide de la pantofi, mormanul din flori din brate pentru “doamna” sau nodul ala mare din gat care ma facea sa vorbesc pitigaiat.

Oricum, in sir indian dupa “doamna” care se supara daca cineva o apela cu “tovara”, am ajuns intr-o clasa si a inceput buluceala pe prima banca. Dupa un cot si o imbrancitura de la o mamica ambitioasa, am prins un loc in banca a doua. “Doamna”, care avea un nas ascutit si buze subtiri, ne-a strigat dupa catalog cu nume si prenume. Darlea V Irina Elena!!! “Prezent!” am mormait eu, in libera cadere de pe scaunul mult prea inalt. Pantofii mei cu talpa rigida au facut o bubuitura cu ecou cand am ajuns pe parchet. Si toata clasa a ras, in hohote si cu pofta, cu usurare, ca au scapat de grija de a fi primul care se face de ras. Atunci am jurat sa ma razbun si le-am aratat eu lor, am fost prima din clasa. Dar nu mi-a placut niciodata scoala.

Dupa un scurt sondaj de opinie realizat in redactia Mediafax, cu putinii colegi de serviciu in week-end am ajus la concluzia ca nimanui nu i-a placut scoala.

Incep cu grupa mica – intre 20 si 24 de ani.

Colega de la site – “Parca niste flori si aveam o uniforma din aia cu albastru, acuma nu mai stiu daca mai sunt”.

Colega de la editare – “Ploua foarte tare, eram foarte speriati in curtea scolii, o cladire mare pe care n-o mai vazusem in viata mea”.

Colega de la cultura -”Alea de la copertile de carti si caiete din care iti faceai inel de Captain Planet”

Grupa mare

Colega de la life – “Mi-a pus mama doua funde foarte mari si m-am enervat si le-am dat jos”.

Colega de la social – “Stiu ca eram bucuroasa ca aveam un ghizdan plin cu chestii noi si frumoase”

Colega de la eveniment – “Ma pierdeam in sortulet, aveam unul foarte lung si imi mai amintesc ca am suferit ingrozitor ca m-a dus sora mea mai mare la scoala. Toata lumea era cu parintii. Si eram multi, decretei, erau clase I pana la litera h”.

Colega de la Corespondenti – “Eu nu-mi aduc aminte nimic, nu cred ca m-a marcat foarte tare. Stiu ca e o poza cu mine in care aveam ochlari fumurii si o bentita alba si ca pe fiecare banca erau flori, probabil pentru invatator”. Prin clasa a treia, vreo zece copii s-au dus in sambata dinainte de Pasti la biserica. Au intarziat dimineata la scoala, dar intrebati, au spus invatatorului adevarul. Tovarasul invatator i-a pus sa se descalce si i-a insirat cu fata la perete, cu mainile in sus, in fata clasei. E o zi de scoala de care n-a uitat.

Colega de la Politic, care n-a ajuns in prima zi la scoala, a ajuns abia a doua zi si s-a pierdut pe culoare in cautarea propriei clase, Clasa I O. A fost trimisa pe bancile scolii atat de tanara, incat in scoala primara mergea cu papusa la scoala.