2 mai 2007

Mititeii sub clar de luna

Publicat în Politic, Social de Indira Crasnea

Ca tot romanul impartial, dupa ce am fost ”cetatean autosuspendat” in Piata Constitutiei, de 1 Mai m-am facut furnica social-democrata mincatoare de mititei.

Si cum minusculelor insecte din grupul himenopterelor le sade bine cu drumul, inainte de a ma aseza sub umbreluta in parcul Izvor, am marsaluit prin oras, cu timpanele zgariate de Oda Bucuriei si cu dureri de cap de la cat rosu vazusem. Evident rosu social-democrat. Intre atatia mitingisti rosii, Mircea Geoana, care care avea o camasa roz-somon, era tinta ideala pentru niscaiva bombardamente cu oua sau rosii zemoase. N-a fost sa fie.

Odata terminata cursa de fond m-am prabusit cu picioarele umflate pe un scaun de plastic, acoperit partial de o ”ciuperca” verde Carlsberg. Ca sa-mi trag sufletul si negresit sa beau o bere-doua reci, asezonate neindoielnic cu mititei.

Peste furnicarul de cetateni iesiti la iarba verde, cu catel-cu purcel, atarna norul atomic al gratarelor. Si cum dozatoarele de bere erau puse langa aceasta sursa de poluare atat de placut mirositoare de la coada plecai cu ochii lacrimosi si tusind de-ti rupeai sufletul, ca dupa un atac chimic.

De mititei nici vorba sa te atingi. Desi eram asediati de armata bucatelelor dolofane de carne tocata si condimentata. Cozile (si la aia pe bani si la aia pe bonuri) erau ca in vreme de foamete.

Ca o adevarata persoana de stanga ce ma pretind mi-am donat bonurile (8 mici si doua beri) la o bunicuta cam amarita, care le voia pentru un nepot. In schimb, desi-s lipsita de talentul spartului de “samanta”, am atacat doua gramezi ”de bostan” si “de floare”, achizitionate de tovarasii mei de umbreluta, la modesta suma de un leu paharelul. Pretul ne-a fost explicat filosofic de vanzatoarea tuciurie: “Supravietuire. Abia de strangem de doua oale de mancare!”. Cred ca avea familie numeroasa si gatea ca la armata. La cazan.

Dar mititei? Eh… am reusit sa ne atingem de ei pe la 20.30, cand se starnise un vant turbat si pe cer atarna o luna plina nebuna. Erau cam nefacuti si raspandeau un lejer miros de gaz