Le Figaro: Cum trage China sforile la OMS. „Nu America a adus virusul, ci China! Trebuie să desemnaţi adevăraţii responsabili”

Astfel China controlează direct sau indirect, FAO (agenţia pentru lupta împotriva foamei din lume), Comisia de Dezvoltare Industrială, cea a Telecomunicaţiilor Internaţionale si OMS, care după ce a fost condus de o chinezoaică este condus astăzi de prietenul etiopian al Beijingului.

Până de curând China deţinea de asemenea controlul conducerii Interpol. Ea participă la menţinerea păcii în anumite misiuni ale Naţiunilor Unite, cum ar fi în Sudanul de Sud, îşi măreşte contribuţiile şi încearcă să-şi impună opiniile în anumite texte. "China preia puterea la ONU", avertizează la New York un diplomat francez care a petrecut mult timp la ONU.

Chinezii s-au aliat unui bloc african care votează rezoluţiile pe care ei le propun Organizaţiei Naţiunilor Unite. După ce s-a luptat pentru controlul rutelor maritime din Marea Chinei sau pentru accesul la tehnologia 5G, Beijing foloseşte organizaţiile internaţionale pentru a-şi dezvolta influenţa şi a încerca să impună o nouă ordine post-occidentală.

„Obiectivul Chinei este de a injecta o noua limbă de lemn în Naţiunile Unite şi de a desface textele care apără drepturile omului, care, susţin chinezii, provin din valorile occidentale pe care noi le-am fi impus si lor. Ei încearcă să construiască o alianţă anti-drepturile omului şi anti-occidentale cu aliaţii lor ”, a spus un diplomat francez.

Legătura dintre Etiopia şi China are multe faţete. "Chinezii s-au aliat cu un bloc african care votează rezoluţiile pe care ei le propun Organizaţiei Naţiunilor Unite", explică Valérie Niquet, care tocmai a scris pentru Fundaţia pentru Cercetări Strategice (FRS) un studiu dedicat subiectului. Însă pe continentul african, Etiopia a avut întotdeauna un loc special. China menţine legături strânse cu actualii lideri etiopieni, foşti marxişti. Numeroasele investiţii realizate în Etiopia explică în mare măsură ritmul său de creştere de 9%.

Cu Beijingul finanţând şi sediul Uniunii Africane, nu este surprinzător faptul că preşedintele UA a apărat OMS împotriva atacurilor lui Donald Trump. Mulţumită sprijinului chinezilor, Tedros Adhanom Ghebreyesus, fost membru al Partidului Comunist, a fost ales şeful OMS în 2017.

Primul african care a condus OMS, acesta a evitat criticile cu privire la China. „De atunci, OMS a urmat toate declaraţiile chineze pas cu pas repetându-le ca un papagal. OMS nu şi-a jucat rolul dar exact asta şi-a dorit Beijingul. În acelaşi mod a refuzat să dea înapoi un loc de observator Taiwanului, conformandu-se unei cerinţe a conducerii chineze ", explică Valérie Niquet.


Diplomaţia umanitară

Începând cu pandemia Covid-19 Beijingul a executat o ofensivă de soft power, care se bazează în special pe diplomaţia umanitară. China, desigur, alege ţinte care îi servesc interesele. Când trimite doctori şi ventilatoare în Italia, are grija de ţară principală care susţine în Europa proiectul ei de „noi drumuri de mătase”. Când trimite măşti în Olanda, ajută o ţară care trebuie să decidă în iunie dacă se deschide sau nu piata 5G pentru Huawei.

China încearcă, de asemenea, să-şi impună sistemul ca model de virtute şi eficienţă pe scena internaţională. În cele din urmă, ea încearcă să-şi modifice imaginea şi să-şi spele reputaţia, pătată de opacitatea de care a dat dovadă timp de câteva săptămâni, permiţând astfel virusului să se răspândească în lume şi de modul violent cu care a redus la tăcere medicii chinezi care au dat alarma cum a facut Dr. Li Wenliang.

Însă acţiunile Chinei care pentru a treia oară a exportat un virus în străinătate - SARS, gripa aviară şi Covid-19, se confruntă cu critici crescânde în întreaga lume. Numirea sa miercuri la un organism al Consiliului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului a facut sa urle ONG-urile. "Este incoerent şi imoral faptul că Naţiunile Unite permit guvernului opresiv al Chinei să joace un rol cheie în selecţia oficialilor care modelează standardele internaţionale de drepturi ale omului şi care raportează încălcări în întreaga lume", a declarat oficialul Hillel Neuer, directorul ONU Watch. Potrivit acestuia acest lucru e la fel cu a pune  „un piroman ca şef de pompieri al oraşului”.

În organizaţiile internaţionale China pare să intre ca în brânză. "Preocuparea multor organizaţii internaţionale pentru China poate fi explicată prin greutatea sa geopolitică, capacitatea sa de a spune nu şi, în unele cazuri, de a forma coaliţii de vot ...", analizează specialistul François Godement pentru Institutul Montaigne. "Şi există şi speranţa încăpăţânată că Beijingul va contribui mai mult la viitor şi va arăta o mai mare flexibilitate", a spus el.

Cu toate acestea ţările europene îşi ascund din ce în ce mai puţin iritarea faţă de China, acuzată că şi-a avansat pionii şi influenţa sub pretextul diplomaţiei în domeniul sănătăţii în timp ce încearcă să rescrie istoria pandemiei care a plecat de pe solul său. De asemenea sunt îngrijoraţi de marea dependenţă economică în care s-au poziţionat faţă de ea, în special în domeniul medical, măşti şi medicamente.

A crede că China se poate schimba nu este realist spune Valérie Niquet. „Imaginea Chinei este profund deteriorată. Nu cred că va reuşi să convingă pe cineva de superioritatea modelului ei. China a primit un loc pe care regimul nu îl merită pentru că ne-am gândit că se că se poate schimba când de fapt obiectivul său este să rămână la putere. China nu respectă nicio regulă. " Îmi pare rău să vad că China şi Statele Unite sunt uneori puse pe acelaşi plan. Potrivit acesteia, vinovaţii nu trebuie confundaţi. „Nu America a adus virusul, ci China! Trebuie să desemnaţi adevăraţii responsabili. Chiar dacă înseamnă crearea unui tribunal internaţional! ”

 

Sursă foto: Profimedia