- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (23.10.2015, 16:53)
- Patricia Marinescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Capitală europeană a culturii 2021: 14 oraşe din România, selectate pentru a concura la titlu
Candidaturile oraşelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş la titlul de Capitală europeană a culturii 2021 au fost acceptate, în urma analizării documentaţiei depuse, anunţă Ministerul Culturii.
924 afișări
Eligibilitatea dosarelor de candidatură ale oraşelor mai sus-amintite a fost validată de experţii Comisiei Europene, informează un comunicat remis MEDIAFAX.
În prima jumătate a lunii noiembrie vor fi publicate informaţii suplimentare despre agenda reuniunii şi planificarea prezentării candidaturilor de către oraşele candidate, iar reuniunea de preselecţie, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a oraşelor candidate, va avea loc în perioada 7 - 10 decembrie.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Pedro Sánchez ia în calcul demisia. Soția Premierului spaniol este anchetată pentru presupus trafic de influență
-
Premierul spaniol îşi suspendă îndatoririle publice: Am nevoie să mă opresc şi să mă gândesc
-
Plata în avans a pensiilor pentru luna mai, pe ordinea şedinţei de Guvern de joi de la Timişoara
-
Şeful TikTok, după promulgarea legii care ar putea interzice aplicaţia în SUA: Nu plecăm nicăieri
"Numărul mare al oraşelor candidate demonstrează conştientizarea actului cultural ca instrument al creşterii economice şi al dezvoltării", declară Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii. "Suntem plăcut surprinşi de interesul manifestat de autorităţile locale, de cetăţenii oraşelor care şi-au depus candidatura. Interesul pentru cultură are şi o componentă pragmatică, de care nu putem să nu ne bucurăm: se conştientizează astfel faptul că actul cultural devine tot mai mult un instrument al creşterii economice, al dezvoltării şi generează prosperitate", a mai spus acesta.
În plus, ministrul Culturii spune că felul în care au reacţionat cetăţenii, mobilizarea diverselor instituţii şi conlucrarea lor pentru întocmirea proiectelor fiecărui oraş sunt un atu pentru dezvoltarea lor viitoare.
"Experienţa căpătată acum, ideile promovate şi proiectele întocmite pot fi folosite pentru generarea unor noi proiecte culturale, pe care Ministerul Culturii va fi bucuros să le susţină. Sunt convins că numărul mare de candidaturi va fi urmat de acţiuni practice, concrete, în susţinerea proiectelor fiecărei comunităţi în parte, care să dovedească seriozitatea lor", a încheiat acesta.
În comunicat de presă dat publicităţii se menţionează că Ministerul Culturii a susţinut şi susţine în mod echidistant candidaturile tuturor celor 14 oraşe participante şi va sprijini oraşul care va câştiga competiţia în organizarea şi desfăşurarea programului de evenimente, a proiectelor şi iniţiativelor menite să dea conţinut concret statutului de Capitală europeană a culturii 2021.
Ministerul Culturii a lansat, în decembrie 2014, un apel adresat oraşelor din România care doresc să candideze la titlul de Capitală europeană a culturii pentru anul 2021.
Programul "Capitală culturală europeană" a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.
Oraşul Mons, situat în sudul Belgiei, a preluat la sfârşitul lunii ianuarie rolul de "capitală culturală europeană", pentru un an, alături de localitatea Plzeň din Cehia, cu ambiţia de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille şi Liverpool.
Citește pe alephnews.ro: Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învățare. PIB-ul nu crește cu proști
Citește pe www.zf.ro: De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Cea mai sexy femeie din lume s-a filmat în timp ce se îmbrăca! Fanii au înnebunit când au văzut-o
PROSPORT.RO
Filiera prin care baronul 'Mocro Maffia' livra tone de cocaină în România! 'Scarface' a pierdut 625.000.000 € la un singur transport trimis la Constanța
CANCAN.RO
Experiment: un tânăr s-a transformat într-un om al străzii pentru a demonstra că poate deveni milionar într-un an. Câți bani a câștigat în 10 luni
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe