Gabriela Adameşteanu a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor: Autorii francezi au contat pentru dezvoltarea mea literară la fel ca românii

Recunoscut ca parte a Ordinului Naţional al Meritului de Charles de Gaulle, în 1965, Ordinul Artelor şi Literelor (Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres) recompensează cele mai importante personalităţi culturale ale lumii franceze, dar este acordat şi cetăţenilor de alte naţionalităţi, pentru contribuţii deosebite în îmbogăţirea patrimoniului cultural francez.

Ceremonia în care Gabriela Adameşteanu a primit titlul de Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor a avut loc vineri, la reşedinţa Franţei din Bucureşti, în prezenţa ambasadorului Philippe Gustin şi a prietenilor şi colegilor scriitoarei.

"Franţa recunoaşte astfel talentul dumneavoastră ca scriitoare, dar şi calitatea legăturilor pe care aţi ştiut să le creaţi între cele două ţări ale noastre şi marea disponibilitate de care aţi dat întotdeauna dovadă când a fost vorba de a lucra alături de noi la o mai bună cunoaştere a literaturii franceze în România, cum aţi făcut-o recent pentru prima ediţie a premiului Goncourt românesc", a spus Philippe Gustin, ambasadorul Franţei în România, precizând că este convins că premiul Goncourt va avea "viaţă lungă în România".

Philippe Gustin a prezentat, pe scurt, biografia Gabrielei Adameşteanu, precizând premiile câştigate în România, precum şi traducerile operelor sale realizate în alte 15 ţări atât din Europa, cât şi din Statele Unite ale Americii.

"Pentru ansamblul operei dumneavoastră, pentru contribuţia dumneavoastră la răspândirea artelor şi a literelor în România şi în lume, pentru creativitatea artistică proprie, într-un cuvânt pentru talentul dumneavoastră şi, de asemenea, în special pentru această prietenie care vă leagă de ţara mea, în numele ministrului Culturii, vă numesc Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor", a spus Philippe Gustin.

La rândul său, Gabriela Adameşteanu a mulţumit pentru decoraţie, precizând că acest lucru înseamnă "răspunsul Franţei la dragostea mea necondiţionată pentru limba sa, pentru întreaga ţară, pentru oamenii săi, pentru instituţiile sale".

De asemenea, scriitoarea a menţionat că pentru formaţia sa literară "Franţa are aceeaşi importanţă ca şi România".

"Eu fac pentru prima dată această mărturisire, dar acesta este adevărul. Autorii francezi au contat pentru dezvoltarea mea literară la fel ca şi autorii români. Poate chiar puţin mai mult", a completat Gabriela Adameşteanu.

Scriitoarea i-a mulţumit ambasadorului Franţei în România, colegilor acestuia, dar şi prietenilor săi care au ajutat-o să stabilească o legătură atât de frumoasă între cele două ţări.

Gabriela Adameşteanu s-a născut pe 2 aprilie 1942, la Târgu-Ocna, într-o familie de intelectuali - Ion Adameşteanu, unul dintre creatorii şcolii româneşti de patologie medicală veterinară, şi arheologul italian Dinu Adameşteanu sunt unchii săi. Tatăl, profesor de istorie, i-a orientat interesul spre disciplinele umaniste. A urmat şcoala generală şi liceul la Piteşti şi a absolvit Facultatea de Limbă şi Literatură Română, Universitatea din Bucuresti, cu o lucrare de diplomă despre Marcel Proust. A fost redactor de editură (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Cartea Românească, 1965 - 1990), redactor-şef al Revistei 22 (septembrie 1991 - mai 2005) şi al Bucureştiului Cultural.

Gabriela Adameşteanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România (din 1980) şi a fost preşedintele Centrului PEN din România (2004 - 2008). Printre romanele scrise de Gabriela Adameşteanu se numără "Drumul egal al fiecărei zile", "Dimineaţa pierdută", "Întâlnirea", "Provizorat". A scris, de asemenea, proză scurtă - "Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă", "Vară-primăvară" -, dar şi publicistică, memorii - "Obsesia politicii", 1995 ("Obsession de la politique") şi "Cele două Românii", 2000 ("Les deux Roumanies"), lucrări care i-au adus articole elogioase în importante publicaţii franceze, precum Le Monde, L'Express, Lire, Le Magazine Littéraire, La Quinzaine Littéraire.

De asemenea, Gabriela Adameşteanu este o cunoscută traducătoare a cărţilor lui Guy de Maupassant ("Pierre şi Jean") şi Héctor Bianciotti ("Sans la misericorde du Christ").