Magna Carta, prezentată într-o nouă lumină, cu ocazia celei de-a 800-a aniversări a documentului

Acest proiect ştiinţific, care se va întinde pe o durată de trei ani, va încerca totodată să stabilească dacă regele Ioan al Angliei, monarhul care a semnat acest document în 1215, a fost cu adevărat un monstru abominabil, aşa cum era prezentat în legendele cu Robin Hood.

"Vrem să aducem laolaltă toate dovezile despre acest document legendar care nu au fost grupate în trecut", a spus profesorul Nicholas Vincent, istoricul care va coordona acest proiect.

"Toată lumea a presupus că toate studiile despre acest document au fost realizate deja, deoarece documentul este atât de celebru, atât de cunoscut. Dar, de fapt, din 1804 şi până acum, nu a mai existat nicio altă încercare ştiinţifică de a face acest lucru", a adăugat Nicholas Vincent.

Magna Carta Libertatum (marea cartă a libertăţilor), semnată de regele Ioan al Angliei, la Runnymede, în apropiere de Londra, după o răscoală a nobililor britanici, a instaurat anumite drepturi pentru poporul englez şi a limitat atribuţiile regelui.

Documentul stă nu doar la baza libertăţilor constituţionale britanice din zilele noastre, ci a reprezentat punctul de plecare în redactarea Constituţiei americane şi a Declaraţiei de Independenţă.

Reprezentanţii casei de licitaţii Sotheby's au spus că Magna Carta este "cel mai important document din lume", atunci când au vândut o copie din 1297 a documentului, în urmă cu cinci ani, la New York, pentru o sumă care a depăşit 21 de milioane de dolari.

Savanţii britanici vor cerceta peste 300 de arhive din Marea Britanie, Franţa şi Irlanda, încercând să afle cine a scris manuscrisul original, ce a însemnat el în acele vremuri, de unde veneau ideile conţinute şi să prezinte într-o nouă lumină semnificaţia lui în zilele noastre.

"O mare parte din Magna Carta constă doar în punerea laolaltă a unor idei, a unor sisteme politice care existau deja şi care funcţionau deja. Intenţia noastră este de a afla care erau rădăcinile acestor clauze individuale", a spus profesorul britanic.

Documentul a fost retipărit cu regularitate de sau în numele monarhilor britanici, însă doar 20 de exemplare, datând dinainte de 1297, au supravieţuit până în zilele noastre. Nicholas Vincent speră să descopere şi alte exemplare originale considerate în prezent pierdute.

Proiectul ştiinţific, ce dispune de un buget de 1,5 milioane de dolari, speră să "revoluţioneze" în acelaşi timp impresia pe care oamenii o au despre regele Ioan al Angliei, prezentat ca un rege slab, egoist şi crud, în numeroasele filme despre Robin Hood - celebrul haiduc englez despre care mulţi istorici cred că a trăit, dacă a existat într-adevăr, 100 de ani mai târziu.

"Bănuiesc că vom descoperi că el (Ioan al Angliei, n.r.) a fost şi mai rău decât a fost descris de cronicarii vremii", a spus Nicholas Vincent, precizând că foarte multe documente despre monarhul britanic nu au fost examinate de multe secole.

Descoperirile ce vor fi făcute de echipa coordonată de Nicholas Vincent, care îşi va avea sediul central la University of East Anglia, vor alcătui o bază de date online şi vor fi prezentate într-un volum de comentarii despre Magna Carta. Toate aceste materiale vor fi prezentate în cadrul unei expoziţii ce va fi vernisată la British Library din Londra, în 2015, pentru a marca cea de-a 800-a aniversare a celebrului document.