Mesaje ale Bisericii Ortodoxe Române pe mărci poştale

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi în contextul împlinirii a 1230 de ani de la cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic de la Niceea (787) care a aprobat cultul sfintelor icoane, a declarat 2017 Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti şi Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.

Romfilatelia a introdus, vineri, în circulaţie emisiunea de mărci poştale "Evenimente omagiale".

Cele trei timbre ale emisiunii ilustrează icoane aflate în patrimoniul Palatului Patriarhiei şi Catedralei Patriarhale – Icoana Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca, Icoana Sântului Ierarh Ioan Gură de Aur şi Icoana Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor.

Timbrul cu valoarea nominală de 1,80 lei ilustrează Icoana din colecţia Catedralei Patriarhale care îl înfăţişează pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca înveşmântat în mantie, ţinând în mâna stângă Evanghelia.

Apostolul şi Evanghelistul Luca, medic în Teba, după întâlnirea cu Iisus, ajunge să se numere printre cei 70 de apostoli. El este Patronul Iconografiei Creştine, creatorul primelor icoane ale Maicii Domnului cu Pruncul şi al celei dintâi icoane care îi zugrăveşte pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Totodată, Apostolul şi Evanghelistul Luca este autorul uneia dintre cele patru Evanghelii ale Noului Testament şi al învăţăturii Faptele Apostolilor.

Icoana ilustrată pe marca poştală cu valoarea nominală de 4 lei, găzduită de Palatul Patriarhiei, este realizată în mozaic şi îl descrie pe Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur aşa cum era înfăţişat în scrierile vremii: faţă plăcută, dar slăbită de post şi suferinţă, obrajii traşi, fruntea înaltă, liberă şi proeminentă, capul pleşuv, un chip plat, cu barbă, ochii adânci, pătrunzători şi ageri.

Născut în jurul anului 354, Sfântul Ierarh Ioan Gură de Aur s-a călugărit în anul 368. Opera sa este una dintre cele mai bogate şi alese ale literaturii universale, conţinând tratate, omilii, cateheze, comentarii biblice, cuvântări, epistole, precum şi cărţi de cult, păstrate aproape în totalitate. După opera sa celebră, Slujba Sfintei Liturghii se oficiază şi astăzi, în cele mai multe dintre bisericile ortodoxe.

Timbrul cu valoare nominală de 16 lei prezintă Icoana Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou şi îi zugrăveşte chipul după cel al sfinţilor cuvioşi, ca un batrân cu barbă albă şi rotundă, purtând mantie, iar în mână ţinând o cruce.

Cuviosul părinte Dimitrie cel Nou s-a născut în satul Basarabi (Bulgaria). Iniţial a fost păstor, pentru ca mai târziu să îmbrace haina monahală la o mănăstire orânduită într-o peşteră situată nu departe de satul natal. Ducându-şi viaţa în post, rugăciune şi priveghi, este învrednicit cu darul facerii de minuni. La trei ani după moartea sa, oamenii i-au descoperit trupul întreg şi strălucind de harul Duhului Sfânt, după o inundaţie. Aduse la Bucureşti la data de 13 iulie 1774, de către mitropolitul Grigorie II (1760-1787), moaştele Cuviosului Dimitrie, adăpostite într-o raclă de argint, au făcut multe minuni, ocrotind oraşul şi aducând vindecări şi binecuvântări pelerinilor care i se închină cu credinţă.