"Muzeul operelor dispărute" - un album inedit de artă, lansat la editura Vellant

• Cultură-Media

  • Semnificaţii istorice pentru 25 mai 00:42
  • Muzeul de Artă din Cluj-Napoca va găzdui proiecţii de filme, expoziţii foto şi concerte, la TIFF Art 20:57
  • Noaptea Albă a Galeriilor prezintă un nou traseu al artei contemporane vineri în Capitală 20:53
  • Ambasada Ungariei: Reînmormântarea lui Nyiro Jozsef va fi organizată conform legislaţiei româneşti 19:22
  • Kover despre cazul Nyiro Jozsef: Eu nu am aruncat volumele lui Eliade pentru că a fost în Garda de Fier 19:03

Volumul, apărut în condiţii grafice deosebite, combină plăcerea reîntâlnirii unor opere celebre cu poveştile din spatele dispariţiilor lor dramatice, misterioase sau, uneori, ridicole.

Dacă ar fi adunate toate operele de artă furate, pierdute, rătăcite sau confiscate din lume, s-ar putea deschide una dintre cele mai impresionante expoziţii ale secolului.

Ce este cu neputinţă în realitate devine posibil între copertele unui album aparte. Simon Houpt, unul dintre cei mai apreciaţi editorialişti de artă din Canada, a investigat, cu flerul unui detectiv profesionist, lumea subterană a artei, deschizând porţile unui adevărat muzeu al operelor dispărute.

Cartea cuprinde reproduceri ale unor tablouri şi fotografii rare, dar şi informaţii despre cei implicaţi în furtul şi tranzacţiile ilegale cu obiecte de artă.

În ziua de azi, nicio operă de artă nu mai este în siguranţă. În prezent, Interpolul are o listă cu peste 25.000 de opere furate. Lista include sculpturi, piese de mobilier, ceasuri şi antichităţi, precum şi tablouri. Numărul tablourilor este năucitor. Numărul lucrărilor semnate de Rembrandt, Renoir, Van Gogh, Picasso este suficient să umple un muzeu.

Ceea ce a început ca furt de tezaure artistice ale armatelor invadatoare, sub forma prăzilor de război, a explodat într-o sofisticată operaţiune internaţională. Însă marile furturi de opere de artă constituie doar o parte din această fascinantă poveste.

Houpt îi aduce pe cititori în culisele Scotland Yard, FBI şi Interpol, în timp ce echipele de recuperare a lucrărilor de artă pun la cale operaţiuni de supraveghere şi sub acoperire. El îşi conduce cititorii într-o lume subterană a spălării de bani, a drogurilor, a traficului ilicit de arme şi a terorismului -, în care mizele ambelor părţi sunt extrem de mari.

Şi miza iubitorilor de artă este la fel de mare. Probabil că multe dintre capodoperele furate nu vor fi recuperate în viitorul apropiat. Unele poate că nu vor mai fi văzute niciodată de către public. "Muzeul operelor dispărute" oferă o perspectivă extraordinară asupra acestori comori pierdute.

Simon Houpt locuieşte în New York, dar lucrează pentru cel mai important cotidian din Canada, The Globe and Mail, ca editorialist specializat în artă şi cultură. A urmărit îndeaproape excentricităţile lumii artistice şi ale licitaţiilor de artă şi a mers pe urma banilor implicaţi în afacerile cu obiecte de artă. Articolele sale au apărut în paginile a numeroase publicaţii internaţionale, precum The New York Times şi GQ.

Volumul a apărut în traducerea Ioanei Novac.