O carte pe zi: „O istorie erotică a psihanalizei. De la dădaca lui Freud la amanţii de astăzi”

53 de texte ce alcătuiesc volumul de Sarah Chiche prezintă, în majoritatea lor, episoade din viaţa tumultuoasă a unor personalităţi care au marcat istoria psihanalizei, dar şi a literaturii şi a artei în general.

718 afișări
Imaginea articolului O carte pe zi: „O istorie erotică a psihanalizei. De la dădaca lui Freud la amanţii de astăzi”

O carte pe zi: „O istorie erotică a psihanalizei. De la dădaca lui Freud la amanţii de astăzi”

53 de texte care vorbesc despre psihanaliză şi eros şi care duc la constatarea că „o istorie erotică a psihanalizei nu este nimic altceva decât o istorie a iubirii în psihanaliză”. O carte în care personajele principale în jurul cărora sunt reconstruite poveştile de iubire sunt dintre celebre: Sigmund Freud, Bertha Pappenheim, Anna O., Sandor Ferenczi, Ida Bauer (faimoasa Dora), J. Lacan, Olga Honig, Sabina Spielrein, Carl Gustav Jung, Martha Bernays, Arthur Schnitzler, Lou Andreas-Salomee, Alfred Adler, Wilhelm Stekel, Anna Freud, Marie Bonaparte, Blanche Reverchon, Anais Nin, Otto Rank, Melanie Klein, Donald Woods Winnicott, Ralph Greenson, Sylvia Bataille, Georges Bataille, Dora Maar, Marie Cardinal, Masud Khan, Catherine Millot. Fiecărui personaj i se fixează cadrul în care este implicat, din care autoarea extrage diferite sensuri. Nimci hiperspecializat, nimic vulgarizat. Sarah Chiche, născută în 1976, nu este doar scriitoare, ci şi psiholog şi psihanalist, iar în cartea de faţă propune o meditaţie asupra iubirii şi dorinţei, subliniind de la învceput că femeile n-au fost numai obiecte privilegiate ale psihanalizei, ci au făcut şi istoria psihanalizei ca teoriticiene. „Femeile au clădit istoria psihanalizei ca teoreticiene, creatoare şi gânditoare sau, la fel ca dădaca lui Sigmund Freud, ca iniţiatoare. Impetuoase, combative, excesive, uneori fatale pentru cei care se apropiau de ele, ca şi pentru ele înseşi, femeile despre care e vorba în această carte au în ele un foc pe care nimic nu-l poate stinge, riscând uneori să fie mistuite de el.” Altfel spus „încă de la început, femeile au fost motorul psihanalizei”.

Scriu editorii: „Cele 53 de texte ce alcătuiesc volumul prezintă, în majoritatea lor, episoade din viaţa tumultuoasă a unor personalităţi care au marcat istoria psihanalizei, dar şi a literaturii şi a artei în general. Ele răspund unor întrebări importante legate de psihanaliză şi de experienţele noastre de viaţă. Cum te poţi reinventa după o suferinţă din dragoste? Ce-i de făcut atunci cînd, ca în cazul Annei Freud, părinţii nu îţi înţeleg orientarea sexuală? Poţi iubi pe cineva fără să-l domini? Prin ce ne arată viaţa faimoasei Lou Andreas-Salomé ce înseamnă independenţa afectivă? De ce acceptăm uneori ca persoana pe care o iubim să iubească în acelaşi timp pe altcineva, aşa cum au făcut Virginia Woolf şi membrii Grupului Bloomsbury? Şi, în general, ne mai poate ajuta astăzi psihanaliza în viaţa noastră amoroasă şi sexuală?”
Până şi titlurile sunt incitanete: Mămica goală într-un tren de noapte; Cum să te reinventezi după boală sau după o suferinţă din dragoste; Dora exploratoarea umilită; Bideul, instrumentul primei revoluţii sexuale; Cele doua femei ale lui Freud; Cum să-ţi ucizi tatăl în patru timpi; Cum a ajuns Winnicott să-şi urască soţia; Vechi mituri greceşti despre părţile genitale; Raporturi sexuale cu pacienţii; De ce psihanaliştii din thrillerele erotice sunt idioţi? etc, etc

Cartea privilegiază întemeitorii psihanalizei şi pe marii continuatori, dar nu este exclusiv dedicată lor. Sunt capitole şi despre nume mari ale artelor. Spre exemplu, unul dintre textele cele mai puternice îi este dedicat grupului „Bloomsbury” şi se intitulează „arta de a trăi în pătrate, de a picta în cercuri şi de a forma triunghiuri amoroase”. Iar unul dintre subcapitolele acestui capitol se cheamă „Ziua în care Freud i-a oferit o narcisă prevestitoare Virginiei Woolf”. De asemenea, cine doreşte să afle anumite aspecte, scandaloase după norma comună, ale vieţii lui Anaïs Nin, are la dispoziţie un întreg capitol al cărui titlul este un citat împrumutat dintr-o notaţie de jurnal a straşnicei femei – ”dacă nu-l pot avea pe Dumnezeu, îi voi avea pe psihanalişti”. Un alt capitol, puternic şi el, îi este dedicat lui Marylin Monroe (”avea acel corp, dar nu era acel corp”) şi, de asemenea, un altul, lui Marguerite Duras (cea care l-a fermecat şi pe Lacan).

O carte care se citeşte cu o plăcere cu totul aparte.

Sarah Chiche – "O istorie erotică a psihanalizei. De la dădaca lui Freud la amanţii de astăzi". Editura Polirom. Traducere de Nicolae Constantinescu. 335 pag.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici