- Home
- Cultură-Media
- BUCUREŞTI, (11.01.2017, 06:00)
- Lucian Vasilescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Pentru statul român, Brâncuşi a fost şi este doar manifestarea unui complex de inferioritate
Anul trecut s-au împlinit 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi. Nu ştiu cum se face, dar opera acestui om s-a dovedit tot timpul o „pălărie” prea mare pentru noi, românii.
416 afișări
FOCUS: Pentru statul român, Brâncuşi a fost şi este doar manifestarea unui complex de inferioritate
În 1951, mai-marii vremii şi-au propus (din fericire, nu au izbutit) să-i dărâme „Coloana” de la Târgu Jiu. La puţină vreme după ce-au opintit să-i pună la pământ lucrarea amintită şi s-o valorifice la fier vechi, autorităţile comuniste au refuzat, cu mânie proletară, să accepte moştenirea pe care sculptorul a dorit s-o lase statului român – şi anume atelierul său parizian, cu toate lucrările ce se vor fi aflat într-însul la data decesului artistului. Acum, reconstruit în preajma Centrului Georges Pompidou, atelierul sculptorului se găseşte în proprietatea statului francez şi găzduieşte mai bine de 200 de lucrări ale artistului, sute de plăci fotografice realizate de acesta şi o impresionantă colecţie de instrumente de lucru şi de obiecte personale.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Nvidia lansează noul GPU „Blackwell” de ultimă generație. Cipul va revoluționa industriile de pretutindeni: „Poate transforma vorbirea în video 3D”
-
Târziu: Ciolacu şi Ciucă încearcă să pună monopol pe ţară
-
SUA şi Japonia îndeamnă să nu se amplaseze arme nucleare în spaţiu. Vizată e Rusia
-
Biden l-a avertizat pe Netanyahu. Urmează negocieri la Washington
După 1990, aceeaşi „Coloană” a fost supusă unui foarte controversat proces de restaurare, ale cărui efecte asupra lucrării (de la structura de rezistenţă la finisare) nu au fost încă, obiectiv, evaluate.
Mai aproape de zilele noastre s-a luat decizia de a se „curăţa” lucrările din piatră ale Ansamblului Monumental de la Târgu Jiu – „Poarta sărutului” şi „Masa tăcerii”. Zis şi făcut: numitele obiective au fost spălate cu detergent şi jet de apă cu mare presiune, precum se spală basculantele pe şantier. Intervenţia s-a lăsat cu găuri şi fisuri.
În timp ce la Târgu Jiu lucrările lui Brâncuşi erau bombardate cu apă, la Bucureşti s-a născut ideea creaţă de a-l deshuma pe „românul nostru” şi de a-l aduce acasă, în Hobiţa natală. Propunerea s-a bucurat chiar de o deloc de neglijat susţinere politică. Acum, Brâncuşi odihneşte în cimitirul parizian Montparnasse, avându-i parteneri de veşnicie, printre alţii, pe: Antoine Bourdelle, Carlos Fuentes, Man Ray, Guy de Maupassant, Emile Zola, Serge Gainsbourg, Jean Paul Sartre, dar şi pe „colegii” de origine română Clara Haskil, Eugène Ionesco, Tristan Tzara, Emil Cioran.
Spuneam de Hobiţa, unde din casa în care s-a născut Brâncuşi au mai rămas, prin „grija” celor care chiar ar fi trebuit să aibă grijă de ea, doar nişte bârne care putrezesc de zeci de ani (Muzeul Brâncuşi din Hobiţa funcţionează într-o casă alăturată, dar care nu are nicio legătură cu sculptorul).
Într-un elan heirupistic, statul român a încercat să înscrie Ansamblul Monumental de la Târgu Jiu pe Lista patrimoniului mondial UNESCO. Din pricina felului în care a fost alcătuită documentaţia, tentativa s-a soldat cu un ruşinos eşec.
Încă şi mai recent, statul român şi-a propus să cumpere, de la un proprietar particular, o lucrare de Brâncuşi – „Cuminţenia pământului”. Rezultatul a fost (şi este, încă) un circ penibil care transcende mai multe guverne.
Brâncuşi ăsta se dovedeşte a fi, pentru noi, chiar şi la 140 de ani de la naşterea sa, o bătaie de cap în plus, o belea care se tot ţine scai de capul nostru.
Citeşte şi: Lucian Vasilescu, editorialist MEDIAFAX: World Records Academy consemnează un record mondial mai puţin cunoscut al lui Eminescu
Citește pe alephnews.ro: Mai bogați în câteva secunde: O eroare la Banca Comercială din Etiopia le-a permis oamenilor să extragă sume uriașe de bani
Citește pe www.zf.ro: Cea mai râvnită hartă: care sunt materiile prime critice care s-ar putea găsi în adâncurile României şi în ce zone? „Fiecare stat membru va trebui să se ducă pe teren şi să descopere resursele pe care le are. Datele vor fi publice pentru a atrage investitorii.“
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Lovitură dură pentru salariaţii din România: Ce se întâmplă cu zilele libere din acest an ale angajaţilor
Cea mai nouă tehnologie robotică din lume în practica neurochirurgicală, implementată într-un spital din România. Cum s-a ajuns la această realizare
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Așa arată tânăra care a apărut lângă un milionar și și-a mărit tariful, iar site-ul ei a picat din cauza cererii!
PROSPORT.RO
Toți cei care țin post trebuie să știe asta! Alimentele consumate în perioada postului care sunt extrem de NOCIVE / Dr. Ene: „Ne intoxicăm”
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 22:57
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 754. Zelenski: Putin se teme de justiţie şi trebuie să ajungă la Haga / Armata ucraineană a doborât 17 drone / China ia în considerare participarea la discuţiile de pace din Elveţia
-
ieri, 22:40
SUA şi Japonia îndeamnă să nu se amplaseze arme nucleare în spaţiu. Vizată e Rusia