"Poliţist, adjectiv" de Corneliu Porumboiu - apreciat, din nou, de presa din SUA

• Cultură-Media

  • Semnificaţii istorice pentru 25 mai 00:42
  • Muzeul de Artă din Cluj-Napoca va găzdui proiecţii de filme, expoziţii foto şi concerte, la TIFF Art 20:57
  • Noaptea Albă a Galeriilor prezintă un nou traseu al artei contemporane vineri în Capitală 20:53
  • Ambasada Ungariei: Reînmormântarea lui Nyiro Jozsef va fi organizată conform legislaţiei româneşti 19:22
  • Kover despre cazul Nyiro Jozsef: Eu nu am aruncat volumele lui Eliade pentru că a fost în Garda de Fier 19:03

The Boston Globe apreciază că filmul lui Porumboiu este "o dramă poliţistă în care suspansul este găsit în cuvinte şi nu în urmăririle rapide".

"Anumite filme îi fac pe critici să solicite răbdare din partea audienţei. Este păcat, dar uneori este necesar. Acesta este şi cazul «Poliţist, adjectiv ", apreciază publicaţia americană, care adaugă că "filmul răsplăteşte spectatorul loial cu inteligenţa replicilor".

Boston Globe notează, de asemenea, că filajele poliţistului Cristi (Dragoş Bucur), care încearcă să prindă un grup de copii bănuiţi că ar face trafic cu haşiş, sunt departe de a fi pline de adrenalină, ci sunt, mai degrabă, banale.

"Scenaristul şi regizorul Corneliu Porumboiu abordează cinematografia cu o artă a povestirii superbă", mai scrie Boston Globe, subliniind că acesta "are un dar de a prezenta lucrurile într-un mod discret".

"Nicăieri în Europa nu poţi fi arestat pentru că fumezi marijuana, insistă poliţistul din film. Dar aici nu este Europa, este România. Şi generaţia de tineri cineaşti români care au apărut în ultimul deceniu a încercat să prezinte mediul în care trăiau ca pe o Zonă Crepusculară. În «Moartea domnului Lăzărescu , în «4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile» şi în «A fost sau n-a fost?», regizorii prezintă disfuncţionalităţile societăţii româneşti dar şi umorul negru cu care acestea sunt întâmpinate", mai scrie Boston Globe.

"Cu un rar echilibru între sentimentalism şi ironie, filmele tinerilor cineaşti sugerează că, în mod concret, România rămâne sub spectrul lui Nicolae Ceauşescu. La o a doua vizionare, «Poliţist, adjectiv» devine plin de sensuri", mai scrie publicaţia, dând exemplu scena în care Cristi analizează versurile din melodia "Nu te părăsesc, iubire" de Mirabele Dauer.

"Un film poliţist care devine comedie despre figurile de stil şi semantica legii este un act de subversiune", dictează Boston Globe, care apreciază că, în "Poliţist, adjectiv", Porumboiu reuşeşte să surprindă o altă faţetă a caracterului românesc, în modul în care Cristi îşi defineşte meseria. "Suntem forţaţi să vedem valoarea muncii: aici este oare vorba de o risipă de bani şi timp sau e vorba de muncă temeinică de poliţist?" se întreabă Boston Globe.

"Oricine a fost forţat să definească un cuvânt sub presiune, va petrece ultimele 15 minute din film empatizând cu Cristi. Dicţionarul este, de fapt, o capcană. Conţinutul său este folosit pentru opresiune şi umilire. Poliţia limbajului operează propria sa dictatură", încheie Boston Globe.

Pe de altă parte, The Christian Science Monitor apreciază că "Poliţist, adjectiv" este "unul dintre cele mai nefericite titluri". Cu toate acestea, publicaţia merge pe aceeaşi decodificare a filmului ca şi Boston Globe: "Acest thriller cerebral are ca punct forte folosirea definiţiilor din dicţionar, dar filmul are ca subiect principal opresiunea dintr-un mic oraş românesc".

"Într-un asemenea mediu, definiţii precum cele din «Poliţist, adjectiv» pot fi considerate adevărate tragedii", mai apreciază publicaţia.

The Christian Science Monitor face şi aprecieri precum "garderoba bunului poliţist Cristi pare a consta în doar două pulovere" şi consideră că secvenţa dicţionarului (cu "marele Vlad Ivanov") ar putea fi inclusă într-un film de tinereţe al lui Goddard, pentru că este, "în alte cuvinte, genială, plictisioare, plină de viaţă şi înnebunitoare în acelaşi timp".

Şi The Christian Science Monitor face o analiză a cadrelor lungi ale lui Porumboiu, care nu sunt, potrivit publicaţiei, "voyeuristice", deoarece scopul lor este să susţină desfăşurarea în timp real a lucrurilor.

Pe de altă parte, criticul apreciază că un ritm mai alert nu ar fi stricat. "Dacă o să fie o parte a doua, sperăm la «Poliţist, verb»", glumeşte acesta. Dar, potrivit publicaţiei, tema centrală a filmului este represiunea şi, într-un fel, raportarea la trecutul României. "Cedând simţul obligaţiei etice pentru totalitarism (Cristi) se dispensează de o parte din sufletul său", mai scrie, în încheiere, The Christian Science Monitor.