România va fi reprezentată la Bienala de la Veneţia de "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor"

Proiectul "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor", o expoziţie în care vizitatorii pot "interacţiona" cu exponatele, va reprezenta România la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură - la Biennale di Venezia, care se va desfăşura în perioada 28 mai - 27 noiembrie.

453 afișări
Imaginea articolului România va fi reprezentată la Bienala de la Veneţia de "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor"

România va fi reprezentată la Bienala de la Veneţia de "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor" (Imagine: AFP / Mediafax Foto)

Acest proiect, care va reprezenta România la Biennale di Venezia, unul dintre cele mai importante evenimente de profil din lume, a fost selectat în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, Institutul Cultural Român (ICR) şi Uniunea Arhitecţilor din România. La concurs au fost înscrise 41 de proiecte.

Proiectul "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor", care îi are ca autori pe Tiberiu Bucşa, Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Arama, Oana Matei şi Andrei Durloi, a fost prezentat într-o conferinţă de presă, care a avut loc, miercuri, la sediul ICR din Bucureşti. La conferinţă au fost prezenţi Radu Boroianu, preşedintele ICR, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, şi Attila Kim, comisarul participării României la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia.

TITLURILE ZILEI

Potrivit informaţiilor prezentate în cadrul conferinţei, juriul concursului a apreciat abordarea unică a proiectului "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor", care aşază omul în centrul atenţiei. Vizitatorul se află în ipostază dublă, atât ca observator participant, cât şi ca subiect al analizei propuse de autori. Expoziţia oferă o oglindă a societăţii şi ridică o serie de întrebări, care îndeamnă la introspecţie.

Potrivit lui Tiberiu Bucşa, exponatele din "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor" sunt reprezentate de nişte păpuşi/ marionete realizate din lemn şi care vor putea fi "animate" prin intermediul unor pedale. Proiectul este unul interactiv, în care vizitatorii expoziţiei sunt invitaţi să "activeze" mecanismele, să observe automatismele. De asemenea, expoziţia "Selfie Automaton şi Menajeria Dorintelor" este prevăzută cu oglinzi pentru diverse efecte, astfel încât, în anumite cazuri, vizitatorul să se poată privi în ipostaza respectivă (de exemplu: aşezat la o masă, între marionete).

Proiectul va fi realizat în două spaţii expoziţionale din Veneţia: Pavilionul României din Giardini della Biennale şi Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Ministerul Culturii va asigura finanţarea expoziţiei organizate în Pavilionul României din Giardini della Biennale. Se va lua ca reper suma de 700.000 lei/ brut alocată în anii anteriori pentru proiectul organizat în acest spaţiu expoziţional, cu menţiunea că aceasta poate fi diminuată sau majorată în funcţie de bugetul alocat Ministerului Culturii pentru anul 2016.

"Echipa (alcătuită din arhitect, maestru păpuşar şi grafician) propune să traducă automatisme şi stereotipuri specifice vieţii cotidiene într-un set de instalaţii/ mecanisme care pun sub semnul întrebării poziţia şi relaţiile individului (arhitectului) în contextul său social. Relaţiile directe, explicite, cu tematica Bienalei şi încercările de căutare a unui specific românesc al arhitectului/ arhitecturii, au fost evitate voit de către autori. «Bătălia» în şi pentru mediul construit are un caracter preponderent universal. Proiectul prezintă o problematizare a individului în raportul său structurat cu şi între ceilalţi, în contextul propriilor dorinţe, pentru a reveni, indirect, la probleme specifice profesiei. Expoziţiile constau în realizarea a 6 automate mecanice, 3 pentru pavilionul mare, două pentru spaţiul ICR şi un teatru nomad, fiecare dintre acestea alcătuit după un scenariu distinct", se spune în textul curatorial al proiectului "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor".

Referindu-se la acest proiect, Radu Boroianu, preşedintele ICR, a spus că apreciează întotdeuna şi în primul rând capacitatea creativă. "De multe ori au fost plate prezenţele noastre în diferite locuri importante ale lumii. Anul trecut am avut o bună prezenţă în Bienala de Arte şi ne pregătim să avem o foarte spectoaculoasă reprezentare la Bienala de Arhitectură", a precizat Radu Boroianu.

La rândul său, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a spus că, în urma experienţelor de anii trecuţi, România a avut un feedback colosal. "Expoziţia de anul trecut, a cărui arhitect a fost Attila Kim, a beneficiat de o atenţie extraordianară şi a adus ţara noastră în lumina reflectoarelor", a spus Vlad Alexandrescu, făcând referire şi la eforturile de restaurare a pavilionului românesc de la Veneţia.

La rândul său, Attila Kim a vorbit despre "importanţa acestei renovări care, după multe etape (...), a readus pavilionul într-o formă cât se poate de apropiată cu forma iniţială, cu mici excepţii". "Este pentru prima dată când un rol extrem de important a revenit pavilionului în sine", a spus Attila Kim.

Acesta a vorbit despre un "club" cu rolul de a crea o legătură între public, foşti participanţi, presă şi critici din România. "Noi am propus acest club cu un program prestabilit, cu evenimente fixe în timpul Bienalei (...), care să devină o platformă unde să putem să dezbatem cum văd criticii participarea României", a mai afirmat Attila Kim.

Procedura de selecţie a proiectelor înscrise în cadrul concursului naţional pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură de la Veneţia a avut loc în perioada 22-24 ianuarie, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", din Bucureşti.

Juriul concursului, format din Attila Kim, Oana Bogdan, Dan Hanganu, Andrei Şerbescu, Augustin Ioan, Alexandru Damian şi Viorica Curea, a decis ca premiul I, în valoare de 6.500 de lei, să revină proiectului "Selfie Automaton şi Menajeria Dorinţelor".

Premiul al II-lea, în valoare de 4.500 de lei, a fost atribuit proiectului "Changes In The Rural Landscape", realizat de Bianca Barabaş, Liviu-Victor Mihalache, Ioana Todiroaie şi Roxana Aron, iar premiul al III-lea, de 3.500 de lei, a fost acordat proiectului "Interim. A Pop-Up Exhibition", avându-i ca autori pe Silviu Aldea, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Moga Marius, Agnes Szorcsey, Cătălin Iliescu, Roxana Susan şi Adrian Nechita.

Bienala de la Veneţia este un eveniment de primă importanţă în viaţa artistică internaţională, încorporând expoziţii şi dezbateri din artă, film, muzică, teatru şi arhitectură.

Titlul viitoarei ediţii a Bienalei de la Veneţia, "Reporting from the Front", aduce în discuţie problemele cu care arhitectura se confruntă în fiecare ţară şi poveştile de succes care trebuie amintite. Expoziţia îşi propune să arate publicului modul în care viaţa poate fi îmbunătăţită în condiţii precare. Fiecare ţară participantă este invitată să împărtăşească răspunsurile adresate problemelor cu care se confruntă în domeniul arhitecturii.

Fiind la început parte a Expoziţiei Internaţionale de Artă, Bienala de Arhitectură s-a individualizat începând cu anul 1980. De atunci, a crescut ca importanţă, complexitate şi amploare. De la an la an, Bienala de Arhitectură a depăşit contextul interesului pur profesional şi a atras din ce în ce mai mulţi vizitatori. În anul 2014, expoziţia a fost vizitată de peste 228.000 de vizitatori.

În 2014, România a participat la Expoziţia Internaţională de Artă - La Biennale di Venezia cu proiectul "Adrian Ghenie - Darwin's Room", realizat de artistul român Adrian Ghenie.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici