Tezaurul de la Muzeul Literaturii se va muta în incinta Casei Presei

Astfel, spaţiul unde vor fi mutate colecţiile MNLR este administrat de Compania Naţională a Imprimeriilor Coresi.

"Primăria Municipiului Bucureşti se ocupă deja de igienizarea şi pregătirea spaţiului şi are în responsabilitate şi întreţinerea lui ulterioară, astfel încât valorile inestimabile ale Muzeului Naţional al Literaturii Române să fie păstrate în condiţii optime şi de maximă siguranţă. În perioada imediat următoare, vor fi făcute demersuri pentru identificarea unui imobil adecvat funcţionării Muzeului Naţional al Literaturii Române, pentru expunerea tezaurului literar, pe măsura prestigiului instituţiei de cultură", se arată în comunicatul citat.

Totodată, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că duminică, ziua prevăzută iniţial pentru evacuarea MNLR, nu se va pune sigiliu pe clădire. "Dar într-o perioadă scurtă de timp va trebui să eliberăm spaţiul", a spus Ioan Cristescu.

Acesta a precizat că o perioadă cuprinsă între şase luni şi un an de zile muzeul se va ocupa de păstrarea, conservarea şi restaurarea manuscriselor. "Mutarea (patrimoniului, n.r.) se va face cum scrie la carte. Există nişte proceduri care trebuie respectate şi conform legislaţiei muzeale, mutarea se va desfăşura cu tot ce înseamnă securitate, condiţii de transport, de depozitare. Mutarea va dura aproximativ două luni de zile", a explicat Cristescu.

Pe de altă parte, şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Capitală va pune la dispoziţia Muzeului Naţional al Literaturii Române câteva spaţii de depozitare, pentru a proteja patrimoniul MNLR, a anunţat, joi, Virgil Niţulescu, managerul MŢR, într-un comunicat remis MEDIAFAX.

El precizează că acesta "este un gest de minimă solidaritate între muzeele României". "(...) şi aşteptăm ca Primăria Municipiului Bucureşti să găsească, în cel mai scurt timp posibil, o soluţie pentru aşezarea Muzeului Naţional al Literaturii Române într-un sediu adecvat", a mai spus Virgil Niţulescu.

Muzeul Literaturii Române din Bucureşti este în pericol iminent de a fi evacuat forţat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică şi culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti şi Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu.

Patru manifestări de susţinere a MNLR s-au desfăşurat în ultimele două săptămâni în Bucureşti.

Un astfel de eveniment s-a desfăşurat pe 4 iunie, în faţa MNLR şi în faţa Primăriei Capitalei. Aproximativ 50 de persoane, majoritatea angajaţi ai Muzeului Literaturii, au participat atunci, în faţa sediului MNLR, la un protest faţă de evacuarea instituţiei din sediul de pe bulevardul Dacia, directorul acesteia, Ioan Cristescu, declarând la momentul respectiv că a fost deja întreruptă alimentarea cu apă şi că nu mai poate chema oamenii la serviciu. Protestul respectiv nu a fost autorizat.

Întrebat atunci dacă a participat la discuţiile reprezentanţilor municipalităţii cu proprietarul clădirii în care funcţionează muzeul, directorul MNLR, Ioan Cristescu, a răspuns afirmativ, adăugând că proprietarul "nu are de gând să vândă". "Vor, cel mult, să ne lase aici câteva luni. Condiţia ar fi ca primăria să plătească un milion de euro din urmă, pe ultimii trei ani", a spus Cristescu, precizând că această sumă nu ar reprezenta o datorie.

Acesta a mai spus că, ulterior, se va ajunge, "probabil, la o formulă de pus sigiliu pe clădire". "Pentru că nu poţi să permiţi cuiva, indiferent că e proprietar... Chiar dacă mă aleg cu dosar penal pentru violarea proprietăţii, mai importantă este apărarea patrimoniului", a adăugat Cristescu.

Directorul MNLR a precizat şi că a discutat cu reprezentanţii Primăriei Capitalei despre viitorul sediu al muzeului, fiind găsite, astfel, "câteva locaţii potrivite", însă nu există, deocamdată, o soluţie definitivă.

Un alt protest cu acelaşi obiect, tot neautorizat, s-a desfăşurat, pe 4 iunie, în faţa Primăriei Capitalei, unde s-au adunat circa 10-15 persoane, respectiv câţiva angajaţi ai muzeului, alături de tineri.

Pe de altă parte, pe 8 iunie, peste 20 de persoane, angajaţi ai Muzeului Literaturii, scriitori şi alţi artişti, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a atrage atenţia asupra faptului că sediul acesteia, care a fost retrocedat, urmează să fie evacuat pe 15 iunie, fără a exista un alt spaţiu pentru găzduirea muzeului.

Totodată, peste 60 de persoane au participat, pe 10 iunie, la evenimentul "Recviem pentru Muzeu", organizat de Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN) în faţa Muzeului Literaturii Române, unde membrii ARCEN au citit fragmente din Emil Cioran şi Mircea Eliade, în contextul în care instituţia ar putea fi închisă.

Muzeului Naţional al Literaturii Române se află în administrarea municipalităţii bucureştene.

Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din bulevardul Dacia, numărul 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.

Muzeul adăposteşte un autentic tezaur literar format din manuscrise, cărţi, obiecte personale, obiecte de artă, fotografii, înregistrări audio-video. Acestea redau într-o imagine concentrat metaforică profunzimea, complexitatea şi frumuseţea inefabilă a literaturii române.