Trăsuri, personaje în haine de epocă şi multe flori, la deschiderea Zilelor Bucureştiului

• Cultură-Media

  • Semnificaţii istorice pentru ziua de 11 februarie 00:23
  • BRAT va utiliza pentru obţinerea rezultatelor SNA FOCUS şi SATI datele recensământului din 2011 18:21
  • Henri Paul, la redeschiderea cinematografului Elvira Popescu: România este o ţară a cinematografiei şi a teatrului 17:51
  • Comunicatele MAI vor fi elaborate jurnalistic. Ministerul va avea metodologie pentru crize mediatice 17:41
  • Cele mai bune fotografii de presă. Povestea imaginii care a câştigat World Press Photo Award 2012 - GALERIE FOTO 15:48

Anul acesta, bucureştenii sărbătoresc 550 de ani de la prima atestare documentară a Capitalei.

Cu această ocazie se desfăşoară festivalul Zilele Bucureştiului, eveniment care a fost deschis sâmbătă şi se va încheia duminica viitoare.

Deschiderea evenimentului a avut loc în Piaţa Constituţiei, unde a fost amplasată o scenă pe care vor avea loc diverse spectacole.

Artiştii Teatrului Ţăndărică au prezentat un spectacol de teatru de păpuşi adaptat după "Capra cu trei iezi", la care au asistat mai multe zeci de copii şi adulţi.

Vor urma, spre bucuria copiilor, reprezentaţii ale Teatrului "Ion Creangă" şi ale Operei Comice pentru Copii, o bătaie cu flori "ca la Şosea" şi spectacolul de deschidere oficială a Zilelor Bucureştiului, de la ora 20.30, la care va participa şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu.

Programul include un spectacol multimedia, care combină efectele vizuale sincronizate cu coregrafii de grup pe muzică special aleasă, într-un amplasament scenotehnic de mari dimensiuni.

Show-ul de lasere, efecte pirotehnice şi proiecţii video va fi însoţit de recitaluri ale unor importanţi solişti români precum Marcel Pavel, Monica Anghel, Corina Chiriac, Nelu Ploieşteanu, Gabriel Cotabiţă, Andra, Oana Sârbu, Paula Seling, Doina Spătaru, Alexandru Arşinel, Maria Buză, Silviu Biriş, Maia Morgenstern, Dumitru Rucăreanu, Aurelian Temişan, George Nicolescu, Ovidiu Lipan Ţăndărică şi Gheorghe Zamfir, acompaniaţi live de o orchestră condusă de Ionel Tudor.

Conceptul spectacolului are la bază un scenariu care îşi propune să traverseze istoria oraşului Bucureşti, fiecare secvenţă fiind marcată de lumini, coregrafie, costume şi efecte vizuale.

Piaţa Constituţiei este populată de personaje desprinse din alte timpuri, de la ţărani în costume tradiţionale la turci cu pistoale la brâu, soldaţi, ţigănci, domni cu pălărie, baston şi floare la rever şi domniţe cu rochii de epocă ce împart flori trecătorilor.

Pe o parte a scenei sunt baruri cu terase unde se poate servi bere, iar de cealaltă parte, un târg cu produse tradiţionale. În chioşcurile amenajate în căsuţe din lemn se găsesc miere, magiun, turtă dulce, brânzeturi, ceramică, icoane pe sticlă, obiecte de mobilier şi vase din lemn, bijuterii şi ii.

Circulaţia maşinilor este restricţionată pe Bulevardul Unirii, până duminica viitoare, în schimb trecătorii se pot plimba într-una dintre cele două trăsuri împodobite cu flori, conduse de vizitii îmbrăcaţi în redingote de catifea. Serviciul este gratuit, mai multe familii cu copii bucurându-se deja de această plimbare inedită.

Pe parcursul a nouă zile, bucureştenii vor putea asista la carnavalul copiilor, spectacole de teatru, Noaptea Albă a Muzeelor, o paradă a tramvaielor, diverse expoziţii, concerte, printre care cel al artiştilor Angela Gheorghiu şi Vlad Miriţă, parada costumelor de epocă şi se vor putea plimba cu trăsura prin centrul Capitalei.

Pe parcursul a două zile, 12 instituţii de cultură din Capitală vor permite accesul gratuit la spectacole, iar în noaptea dintre 19 spre 20 septembrie, 13 muzee vor fi deschise până la ora 3.00. Şi Grădina Zoologică va permite accesul gratuit, în data de 13 septembrie, până la ora 19.00.

La eveniment vor participa oficialităţi din Bruxelles, Beijing, Moscova, Georgia şi Atena, iar pentru o zi va veni şi ambasadorul onorific al Capitalei în lume, Albano Carrisi.

Prima referire la oraşul Bucureşti a fost făcută la data de 20 septembrie 1459, într-un document prin care domnitorul Vlad Ţepeş confirmă o donaţie făcută unor mici feudali.