Băsescu: Deciziile luate la Summit au transformat Uniunea Europeană într-un uriaş şantier. Principalul obiectiv este prezervarea Uniunii

Declaraţiile preşedintelui:

• Aderarea noastră la acest acord este în interesul naţional al României şi nu s-a obţinut uşor. Probabil am fost cel mai preocupat lider din non-euro pentru ca şi România să aibă acces acolo. Faptul că acum s-a creat politic şansa să fim împreună cu statele zonei euro ne creează şi şansa de a merge mai departe şi să nu rămânem în acea Europă cu două viteze. Nu e de joacă. Dacă am înscris deficitul de 0,5% în Constituţie vor judeca judecătorii de la Curtea de Justiţie a UE. Eu mi-am asumat informarea Comisiei că România va adera la acest acord. Dacă Parlamentul hotărăşte altceva, e problema lui. Asta este. Europa Unită.

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Parizienii dau mașina pe bicicletă. De ce aleg francezii transportul pe 2 roți

  • Ucraina va participa la cel mai mare exerciţiu de apărare cibernetică al NATO

  • Alegeri în Croaţia: Conservatorii de la putere câştigă parlamentarele, fără a avea o majoritate

  • Războiul din Ucraina, ziua 785. Zelenski a cerut la reuniunea Consiliului European mai multe sisteme de apărare aeriană / Olanda se oferă să cumpere sisteme Patriot de la aliaţi pentru Kiev

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria economic

• S-ar putea peste 10 ani să spunem că acum am greşit, dar nu am avut putere să rezolvăm problema. Fiscalitatea rămâne o chestiune suverană.

• Va fi un calendar de reducere a gradului de îndatorare şi un calendar de revenire în deficitul structural de 0,5%. Este normal ca toţi să fi înţeles lecţia Greciei, Spaniei, Irlandei, Portugaliei. Statele UE au plătit sume enorme în raport cu potenţialul lor. Asta legitimează orice stat să ia măsuri ca să nu mai fie în situaţia de a plăti pentru statele care nu respectă regulile.

• Cred că românii nu vor fi afectaţi în niciun fel de pact, dar vor avea garanţia că trăiesc într-o Românie care nu va mai trece prin astfel de crize. Este bine pentru români să ştie că şi România face parte din acest acord.

• Pactul fiscal nu modifică nimic. Bugetul de stat al României rămâne aşa cum este pentru 2012.

• Nici UE nici FMI nu au nimic împotrivă ca în execuţia bugetară să ajungem la 2,4% deficit pe cash. Diferenţa de la 1,9 la 2,4 trebuie s-o împrumutăm.

• Am invitat partidele politice miercuri la consultări pe tema modificării Constituţiei.

• Pentru statele din zona euro şi pentru cei din afara zonei euro care au dorit există pactul Euro Plus. România este membră a acestui pact.

• Acordul de uniune fiscală creează şi un mecanism de evitare a erorilor. Execuţia bugetară va fi monitorizată. Niciun stat nu poate să angajeze credite externe decât transmiţând planificarea de angajare la Uniunea Europeană. Înainte de sfârşitul anului vom avea un proiect al acordului de uniune fiscală, care va fi analizat de toate statele membre, iar acordul va fi adoptat la consiliul din luna martie.

• Toate statele membre ale UE au obligaţia să revină la deficite de maxim 0,5% şi la un nivel de îndatorare de maxim 60%, în conformitate cu un program stabilit de Comisia Europeană. Aceste prevederi se aplică în mod egal oricărui stat al Uniunii Europene. Singura structură neutră care poate veni să controleze un stat membru al Uniunii Europene este Comisia Europeană. A devenit mult mai scump să nu-ţi plăteşti datoriile decât să continui să împrumuţi bani.

• Bugetele trebuie menţinute în echilibru sau în surplus. Până la 31 decembrie 2012 statele trebuie să includă modificările în Constituţii sau în legislaţia echivalentă.

• Modul în care se vor desfăţura lucrurile în UE în perioada următoare nu va permite ca în zona euro şi în UE să nu fie ţări care nu duc politici de calitate dar se ascund. Nimeni nu mai poate miza pe faptul că propria ineficienţă va fi acoperită de statele care au politici responsabile.

• Niciunul din şefii de stat şi de Guvern nu a vrut să se spele pe mâini de responsabilitate la nivel naţional. Ţelul ultim al eforturilor este mutarea politicilor economice ale statelor membre către sustenabilitate.

• UE s-a transformat într-un uriaş şantier. Deciziile luate fac din UE un şantier care se reconstruieşte instituţional şi împing lucrurile către ceea ce deja s-a decis, că uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală şi economică. Aceste măsuri care urmează să intre în vigoare s-au materializat în Acordul de uniune fiscală. Prin acest acord se realizează un răspuns european la criză. Deciziile adoptate au câteva obiective: primul şi cel mai important este prezervarea Uniunii. O destrămare a UE ar reînvia naţionalismul monetar şi comercial şi populaţia întregii Europe ar avea de pierdut. S-au adoptat mecanisme de solidaritate.

• Această criză ne-a făcut să descoperim câteva realităţi şi să le tratăm altfel. Nu avem mecanisme şi sancţiuni care să susţină disciplina bugetară. Am constatat că disciplina bugetară nu este suficentă. Spania, Irlanda sunt exemple că nimeni n-a ţinut cont şi nu le-a spus că au creşteri în buget dar nu sunt sustenabile.

• Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE este agenda Lisabona, stabilită în 2000 pe o perioadă de 10 ani. Din păcate nici ea nu a avut elemente de coerciţie împotriva statelor care nu respectau obiectivele sau programele de atingere a obiectivelor.

• S-a instaurat cifra magică 3: deficit de 3%. Cine citeşte pactul de stabilitate vede că obigaţia din acest act fixează ca deficit structural maxim 0,5%, cu indicaţia de a se sta în bugete excedentare. 3% a fost o cifră adoptată de toţi oamenii politici ca să construiască Europa socială pe datorie. Una dintre cauzele fundamentale pentru care s-a ajuns la această criză de neîncredere a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate şi creştere, care spunea de deficit structural de maxim 5% cu recomandarea de a se merge pe excedente.

• România a fost avertizată din 2007 cu privire la riscurile de depăşire a deficitului.

• Vorbesc în primul rând pentru români şi mai puţin pentru politicieni. Este obligaţia mea să explic oamenilor, pentru a înţelege ce s-a întâmplat la Bruxelles. Ar trebui să vedem cum a funcţionat UE în susţinerea monedei sale. Pentru cunoscători este foarte clar că au existat doi piloni: pactul de stabilitate şi creştere din 1992 şi eventualele presiuni ale Comisiei Europene.

Citeste si: Băsescu: Acordul interguvernamental este deschis oricărui stat membru. Ţările cu acord cu FMI nu trebuie să participe la facilitatea pentru Fond, deşi puteam

Citeste si: Băsescu atacă Olanda: Nu România e poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului şi a drogurilor şi nu România a legalizat prostituţia şi consumul de droguri