Boc: Noul terminal Otopeni, o victorie împotriva nihilismului celor care spun că nu se întâmplă nimic bun

El a participat, marţi, împreună cu ministrul Transporturilor, la inaugurarea celui de-al doilea terminal pentru călători al Aeroportului Henri Coandă-Otopeni, prima aeronavă pregătită pentru a sosi la acest punct fiind o cursă Tarom Bucureşti-Bruxelles.

La ceremonie au asistat şi majoritatea ambasadorilor Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti.

În discursul pregătit pentru inaugurare, premierul Emil Boc a susţinut că investiţia reprezintă "un succes al politicii investiţionale" a Guvernului şi un semn al dezvoltării economice, care poate continua cu ieşirea din recesiune şi din criză dacă procesul de reformă nu este oprit din considerente populiste.

"Aeroportul trebuie să fie cartea de vizită a ţării, este poarta de intrare a străinilor în România", a spus Boc.

Construcţia noului terminal, cu o suprafaţă de 16.600 metri pătraţi şi 24 de porţi de îmbarcare, a presupus o investiţie de 60 milioane euro, finanţarea fiind asigurată din sursele proprii ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti şi din credite interne.

Terminalul a fost proiectat pentru a răspunde şi cerinţelor impuse de aderarea României la Spaţiul Schengen, iar numărul pasarelelor de îmbarcare/debarcare a crescut de la 5 la 14 unităţi.

Noul terminal face parte din faza a III-a a programului de modernizare a aeroportului, care la finalizare va creşte capacitatea de prelucrare a pasagerilor de la 4,5 milioane în prezent la 6 milioane pasageri pe an.

Anul trecut, şeful Guvernului a inspectat de mai multe ori lucrările de implementare a standardelor Schengen la Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni din Bucureşti, solicitând ca noul terminal să fie finalizată până în martie 2011, dată luată în calcul de autorităţile române pentru aderarea României.

El a avertizat atunci conducerea Aeroportului Henri Coandă că "vor cădea capete" dacă acest termen nu va fi respectat, iar aderarea României la Schengen va fi astfel afectată.

La sfârşitul lunii decembrie însă, Franţa şi Germania au decis să blocheze aderarea, în martie 2011, a Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, insistând asupra carenţelor Sofiei şi Bucureştiului în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.