Care sunt salariile, PIB-ul şi productivitatea pe cele 8 regiuni din noua hartă economică a României

Din harta economică şi a mediului de afaceri a regiunilor de dezvoltare din România reiese nu numai decalajul enorm dintre regiuni, ci şi dintre judeţele aflate în aceeaşi regiune de dezvoltare, scrie "Gândul", care face o analiză a salariilor, PIB-ului şi productivităţii pe cele opt regiuni.

10535 afișări
Imaginea articolului Care sunt salariile, PIB-ul şi productivitatea pe cele 8 regiuni din noua hartă economică a României

Care sunt salariile, PIB-ul şi productivitatea pe cele 8 regiuni din noua hartă economică a României

REGIUNEA VEST

Timiş, de exemplu, deţine 42% din forţa de muncă totală din Regiunea Vest şi are un indice de productivitate, PIB/cap de locuitor, de 8.700 de euro, cu 30% peste media regiunii şi cu 83% peste cel înregistrat în Caraş Severin. În acelaşi timp, Timiş are şi cel mai mare salariu mediu net plătit angajaţilor, de 1.459 de lei pe lună. Un alt capitol la care Timiş stă bine este şi rata şomajului, de numai 3,2%, de peste două ori mai mică decât cea din Caraş Severin, de 8,4%, sau decât cea din Hunedoara, de 7,8%, relatează Gândul.

În ceea ce priveşte valoarea economiei regionale, a PIB, aceasta este estimată la 54,2 miliarde de lei anul acesta, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), respectiv 9,96% din PIB-ul naţional. Judeţul cu cea mai mică economie este Caraş Severin, cu 6,3 miliarde de lei anul acesta, de patru ori mai mică decât cea a Timişului, de circa 25 de miliarde de lei.

Industria cu valoare adăugată e la ea acasă

Liderul regional, Timiş, e dominat de doi giganţi locali, Delphi Packard România (la Sânnicolau Mare) cu circa 7.500 de angajaţi la ora actuală şi o cifră de afaceri de peste 180 de milioane de euro în 2009 şi Continental Automotive România, care a derulat afaceri de peste 140 de milioane de euro acum doi ani. Pe lista companiilor importante se află şi Nestle, Alcatel Lucent şi Confort SA.

În Arad industria auto este cel mai bine reprezentată, prin Takata Petri. Compania producătoare de volane, centuri de siguranţă şi alte piese sau echipamente auto a avut în 2009 peste 4.500 de angajaţi şi afaceri de peste 210 milioane de euro. O altă firmă foarte importantă pentru economia locală este şi Astra Vagoane SA, cu afaceri de peste 100 de milioane în perioada precizată.

Cel mai mare angajator se află în Hunedoara: Compania Naţională a Huilei angaja în 2009 peste 10.000 de persoane (ulterior au urmat însă disponibilizări consistente) şi avea afaceri de peste 160 de milioane de euro.

REGIUNEA SUD-VEST

Cea mai săracă regiune din România este cea de Sud-Vest, cu posibila capitală la Craiova, care contribuie cu doar 7,7% din PIB la produsul intern brut naţional, doar 42 de miliarde de lei anul acesta. Economia Regiunii de Sud-Vest este de aproape două ori mai mică, ca pondere în totalul naţional, decât cea a regiunii de Sud, cu posibila capitală la Prahova.

Regiunea unde ar putea fi capitală Craiova are şi cel mai mic număr de angajaţi dintre toate celelalte regiuni ale României, respectiv de 385.000, adică 8,32%.

În ceea ce priveşte salariile, cele mai mari vor fi încasate anul acesta în Gorj, de 1.597 de lei, cu 8,4% peste media naţională. Deşi productivitatea, măsurată în PIB/cap de locuitor din Gorj este cu 26% mai mică decât cea din judeţul Argeş, unde este prezentă Dacia, gorjenii au un salariu mediu net cu 7,2% mai mare decât argeşenii. În Gorj unul din patru angajaţi lucrează la Turceni, Rovinari sau SNLO.

Rata şomajului pe regiune este destul de ridicată, de 9%, cea mai mare, de 9,7% fiind în Dolj şi Mehedinţi, în timp ce cea mai mică se înregistrează în Vâlcea, de 7,6%.

"Mamuţii" de stat s-au întâlnit cu cei privaţi

Gorjul reuneşte trei dintre cele mai mari companii de stat din România, care sunt şi printre cei mai mari datornici către bugetul de stat. În acelaşi judeţ sunt localizate Complexul Energetic Turceni (4.100 de angajaţi şi afaceri de 265 de milioane de euro în 2009), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (aproape 9.000 de angajaţi şi afaceri de aproape 215 milioane de euro în 2009) şi Complexul Energetic Rovinari (peste 4.000 de angajaţi şi afaceri de aproape 200 de milioane de euro în 2009).

În Vâlcea se află una dintre companiile "de tradiţie" din industria petrochimică locală, Oltchim, care acum doi ani a avut afaceri de peste 250 de milioane de euro şi o forţă de muncă de 3.400 de angajaţi. În Olt, Alro SA şi Pirelly Tires România au avut în 2009, în total, afaceri de peste o jumătate de miliard de euro, dintre care peste 330 de milioane de euro au fost înregistrate de compania din industria aluminiului.

Fordul, noua speranţă a Craiovei

La Craiova, pe lângă CEZ Vânzare, cu afaceri de peste 300 de milioane de euro, la doar 56 de angajaţi în 2009, şi Complexul Energetic Craiova, cu 2.400 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 260 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, a apărut şi Ford.

În 2009, constructorul auto american a derulat prin fabrica din Craiova afaceri de doar 41 de milioane de euro. Per total însă, ei au investit la Craiova peste 450 de milioane de euro până acum, ca parte a planului investiţional total de 675 de milioane de euro la care s-au angajat când au cumpărat fabrica de la statul român. Ford a început săptămâna trecută producţia primelor prototipuri B-Max realizate în România, conform unor surse din companie, citate de Mediafax.

REGIUNEA NORD-EST

Discrepanţe majore se observă şi în cazul regiunii de Nord-Est, care este, alături de cea de Sud-Vest, una dintre cele mai sărace din UE. Suceava, de exemplu, are un PIB local cât al Vasluiului şi al Botoşaniului în total. Cei mai bine plătiţi angajaţi din regiune sunt cei din Bacău, cu un salariu mediu net de 1.427 de lei pe lună, care este însă cu 45 de lei sub media naţională, de 1.472 de lei.

Deşi are 11,55% (534.000) din numărul total de salariaţi din România, PIB-ul regiunii, estimat la 55,4 miliarde de lei anul acesta, reprezintă doar 10,2% din cel total, de 544 de miliarde de lei.

Cele mai sărace judeţe, ca valoare a economiei locale, sunt Vaslui, cu un PIB de 4,7 miliarde de lei, şi Botoşani, cu unul de 5,2 miliarde de lei. Economia Sucevei este egală cu cea a acestor două judeţe, în total. Altfel spus, judeţul Vaslui are o economie locală comparabilă cu afacerile derulate într-un an de Orange România, de puţin peste un miliard de euro.

Liderul regional este Iaşiul, cu un PIB de 14,87 miliarde de lei, urmat de Bacău, cu 12,47 miliarde de lei.

Deşi este cel mai sărac judeţ, ca valoare a economiei şi are cei mai puţini salariaţi din regiune (şomajul este de 11,1%), Vasluiul nu are şi cele mai mici salarii, care sunt plătite în judeţul Neamţ, respectiv de 1.115 lei. Cel mai bine plătiţi sunt angajaţii din Bacău, cu un salariu mediu net de 1.427 de lei pe lună, cu 26% mai mare decât cel din Neamţ. Cel mai mic şomaj este înregistrat în Botoşani, de 6,1%.

"Baronul local" din mediul privat este "regele asfaltului" Dorinel Umbrărescu

Mediul de afaceri din Moldova, după valoarea cifrelor de afaceri din 2009, este dominat de către firmele de construcţie ale omului de afaceri Dorinel Umbrărescu şi de lanţul de magazine de bricolaj Dedeman, deţinut de omul de afaceri Dragoş Pavăl, din Bacău. Acum doi ani, Dedeman a avut o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro şi un număr mediu de angajaţi de aproape 3.000.

Tot în Bacău se regăsesc şi unele dintre cele mai mari companii de construcţie de drumuri din România, Tehnostrade şi Spedition UMB, controlate de "regele asfaltului" Dorinel Umbrărescu, din Podul Turcului. Cele două firme au avut în 2009 o cifră de afaceri cumulată de circa 370 de milioane de euro, dintre care aproximativ 220 de milioane de euro i-au revenit lui Spedition UMB, care a avut în 2009 un număr mediu de angajaţi de 25 de persoane. Umbrărescu a anunţat anul trecut că cele două firme vor fuziona.

În Suceava, una dintre cele mai mari companii este Egger România, deţinută de grupul austriac omonim. În 2009 firma specializată în prelucrarea lemnului a avut afaceri totale de 90 de milioane de euro şi o forţă de muncă de 378 de angajaţi.

Capitala Moldovei este cea mai echilibrată: de la utilităţi la industria farmaceutică

În Iaşi cea mai mare companie este E. ON Moldova, cu o cifră de afaceri de circa 150 de milioane de euro acum doi ani şi un număr de aproape 2.000 de angajaţi. Printre companiile importante se mai numără şi Antibiotice SA, cu o cifră de afaceri de 52 de milioane de euro şi peste 1.400 de angajaţi în perioada precizată dar şi Build Corp SRL, deţinută de omul de afaceri Iulian Dascălu, patronul Iulius Grup. Build Corp a avut în 2009 o cifră de afaceri de circa 77 de milioane de euro la un efectiv de 442 de angajaţi.

În Neamţ cele mai importante companii sunt ArcelorMittal Tubular Product Roman SA, cu afaceri de 83 de milioane de euro în 2009 şi peste 1.200 de angajaţi şi TCE 3 Brazi SRL, deţinută de omul de afaceri Culiţă Tărâţă. În 2009 firma a avut o cifră de afaceri de circa 65 de milioane de euro. Cea mai mare companie din Botoşani este, conform bilanţurilor de acum doi ani, Doly Com SRL, cu afaceri de circa 32 de milioane de euro şi 427 de angajaţi.

Printre cei mai importanţi oameni de afaceri regionali se numără şi patronul echipei de fotbal FC Vaslui, Adrian Porumboiu, care deţine Comcereal SA, cu afaceri de peste 30 de milioane de euro în 2009. Cea mai mare companie din judeţul Vaslui este Rulmenţi SA, din Bârlad, cu peste 2.200 de angajaţi şi afaceri de 34 de mil. euro în 2009, companie deţinută de grupul turcesc Kombassan.

REGIUNEA NORD-VEST

Liderul economic regional este Cluj, al cărui PIB va fi anul acesta de 23,7 miliarde de lei, cu mai puţin de un miliard sub cel al Timişului. Economia Clujului este de patru ori mai puternică, respectiv PIB este de patru mai mare decât cea din Bistriţa-Năsăud. În ceea ce priveşte salariile, discrepanţele sunt mult mai mari decât în alte regiuni.

Cele mai bune lefuri se iau în Cluj, de 1.458 de lei pe lună, cu 14 lei sub media naţională, însă la distanţă foarte mare de "urmăritori". Pe locul doi în topul judeţelor cu cele mai mari salarii din regiune se află Sălaj, cu 1.194 de lei, deci cu 18% mai mici decât cele din Cluj. Strict ca valoare a economiei în bani, Clujul produce la fel de mult ca OMV Petrom, Orange şi Vodafone la un loc.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, Clujul, cu 180.000 de persoane, este urmat de Bihor, cu 152.000 de persoane.

Liderul regional e unul de talie mondială

În posibila capitală a Regiunii Nord-Vest, Cluj-Napoca, îşi are sediul una dintre cele mai mari companii din lume dar şi din România: Nokia. În 2009 compania finlandeză a avut afaceri de peste 1 miliard de euro şi o forţă de muncă de circa 1.600 de angajaţi. Alături de Dacia, Nokia, prin fabrica de la Jucu, a fost unul dintre principalele motoare ale economiei naţionale în ultimii ani. Tot în Cluj-Napoca îşi are sediul şi Mol România, care a avut acum doi ani afaceri de aproape 450 de milioane de euro.

Printre cele mai importante companii la nivel local şi regional se numără Electrolux, Satu Mare (afaceri de peste 100 de milioane de euro şi aproape 1.500 de angajaţi în 2009), producătorul de încălţăminte Leonardo, din Bihor (afaceri de aproape 100 de milioane de euro şi peste 1.500 de angajaţi în 2009) şi Celestica, din Oradea, care este deţinută de canadieni, care a avut acum doi ani o cifră de afaceri de peste 150 de milioane de euro. În Maramureş cea mai importantă companie este Eaton Electro, specializată în producţia de echipamente electrice de joasă tensiune, cu afaceri de circa 113 milioane de euro.

REGIUNEA SUD

Tot la capitolul discrepanţe se numără şi faptul că a doua cea mai bogată regiune din România, după Bucureşti-Ilfov, regiunea de dezvoltare Sud, care are o contribuţie de 13,4% la formarea PIB naţional, include cel mai sărac judeţ din România: Giurgiu. Anul acesta Giurgiu va avea un PIB local de 3,7 miliarde de lei, adică valoarea totală a economiei locale este asemănătoare cu cea a unei companii precum Vodafone România.

Industria e la ea acasă: de la construcţia de maşini la petrol şi la agricultură

Liderul regional şi unul dintre cei naţionali este fabrica Dacia de la Mioveni, cu afaceri de 2,13 miliarde de euro în 2009 şi un personal de aproape 13.000 de angajaţi. Dacă se mai adaugă doar Renault Industrie Roumanie, cu alte 353 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, plus celelalte trei-patru companii din grupul Renault cu sediul în Argeş, se obţine un gigant de circa trei miliarde de euro la nivelul lui 2009.

La ceva distanţă în spate se află Lukoil, cu afaceri de peste un miliard de euro în perioada menţionată. În Dâmboviţa se remarcă fabrica Arctic, de la Găeşti, cu afaceri de peste 200 de milioane de euro şi peste 2.100 de angajaţi. În Giurgiu, una dintre cele mai importante companii este Romstrade, deţinută de "regele asfaltului" Nelu Iordache. În 2009 a avut afaceri totale de 267 de milioane de euro şi o forţă de muncă de 1.200 de angajaţi.

În Călăraşi, cea mai importantă firmă este Agro Chirnogi SA, controlată de omul de afaceri libanez Jihad El Khali, cu afaceri de peste 110 milioane de euro în perioada menţionată şi o forţă de muncă de circa 470 de angajaţi.

În Regiunea de Sud, liderul, după productivitatea măsurată în PIB/cap de locuitor, este Argeş, în mare parte datorită prezenţei uzinei de la Mioveni. Cu un PIB/cap de locuitor de 8.256 de euro, locuitorii din Argeş sunt de două ori şi jumătate mai productivi decât cei din Teleorman şi de două ori decât cei din Ialomiţa.

Când vine vorba despre salarii, liderul este Prahova, cu un salariu mediu net de 1.522 de lei pe lună, cu 3,3% peste media naţională şi cu 25,5% mai mare decât cel din Teleorman, unde sunt plătite cele mai mici salarii din regiune.

Pe locul doi în topul celor mai importante regiuni din România, după Bucureşti-Ilfov

Economia regională, PIB, va avea anul acesta o valoare de 73,1 miliarde de lei, respectiv 13,4% din totalul naţional. Regiunea de Sud are o economie cu 32% mai mare decât cea a regiunii de Nord-Est, cu posibila capitală la Iaşi, şi cu 74% mai mare decât cea mai săracă regiune din România, cea de Sud-Vest, cu posibila capitală la Craiova.

Deşi este, ca pondere a PIB regional în PIB naţional, de 13,4% pe locul doi în România după regiunea Bucureşti-Ilfov, care reprezintă 25% din totalul naţional, Regiunea de Sud are cel mai sărac judeţ din România. Giurgiu va avea anul acesta o economie locală de 3,7 miliarde de lei, conform Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).

În ceea ce priveşte cele mai mari economii locale, Argeş, cu un PIB de 20,7 miliarde de lei, a reuşit să depăşească, la limită, judeţul Prahova, cu un PIB estimat la 20,3 miliarde de lei anul acesta. Economia acestor două judeţe, Argeş şi Prahova, este la fel de mare cât a întregii Regiuni de Sud-Vest. Economia judeţului Argeş este 5,6 ori mai mare decât cea din Giurgiu.

REGIUNEA SUD-EST

Economia judeţelor din regiunea de Sud-Est se bazează pe industria, petrolului, a oţelului şi pe turism, Constanţa având circa o treime din forţa totală de muncă din regiune.

Doi "giganţi" regionali: Rompetrol şi ArcelorMittal

Regiunea de Sud-Est se bazează pe industrie şi turism. Liderul regional este mamutul Rompetrol Rafinare, cu sediul în Constanţa, care în 2009 a avut afaceri totale de aproape 1,5 miliarde de euro şi o forţă de muncă de peste 1.000 de angajaţi. Tot în Constanţa este prezent şi Rompetrol Petrochemicals, cu afaceri de peste 170 de milioane de euro în perioada menţionată. Un alt gigant al regiunii este combinatul siderurgic deţinut de grupul luxemburghezo-indian ArcelorMittal Galaţi, cu o cfiră de afaceri de aproape 850 de milioane de euro şi o forţă de muncă de 11.000 persoane, în 2009, adică 10% din totalul salariaţilor din Galaţi. Tot în Galaţi se află un alt gigant: Arabesque, cea mai mare firmă de materiale de construcţie din România. Firma, deţinută de omul de afaceri Cezar Rapotan, a avut în 2009 afaceri totale de peste 300 de milioane de euro, la o forţă de muncă de aproape 2.700 de persoane.

Brăila şi Buzău, dependente de reparaţiile navale şi de cererea de carton

Cea mai mare afacere din Vrancea este Vrancart, din Adjud, specializată pe producţia de carton ondulat şi hârtie igienică. În 2009 compania a avut o cifră de afaceri de 27,6 milioane de euro şi o forţă de muncă de aproape 1.000 de angajaţi. În Brăila se remarcă şantierul naval STX Ro Offshore Brăila (SNBB), cu afaceri de 117 milioane de euro în perioada menţionată şi cu peste 2.200 de angajaţi. Buzăul este şi el prezent în capul listei, prin compania Bunge, lider pe piaţa uleiurilor comestibile din România, care a avut acum doi ani afaceri de peste 260 de milioane de euro.

Liderul regional la capitolul număr de salariaţi şi salarii este Constanţa, cu 182.000 de salariaţi, respectiv o leafă medie lunară de 1.503 lei, cu 2,1% peste media naţională. În Constanţa, de asemenea, e înregistrează şi cea mai mică rată a şomajului din regiune, de 5,5%, de aproape două ori mai mică decât cea de 9,6% înregistrată în Buzău şi Galaţi. În ceea ce priveşte PIB, Regiunea de Sud-Est reprezintă 10,5% din totalul naţional, respectiv 57,3 miliarde de lei anul acesta. Constanţa deţine o treime din forţa de muncă totală din regiune.

În ceea ce priveşte productivitatea, respectiv indicatorul PIB/cap de locuitor, liderul este de două ori peste ultimul clasat, judeţul Vrancea, respectiv 7.119 euro/cap de locuitor faţă de 3.424 euro/cap de locuitor. Cele mai mici salarii medii nete se vor încasa anul acesta în Vrancea, 1.147 de lei, cu 22% sub media naţională şi cu 23,6% sub cele din Constanţa.

În mod evident, judeţele, care pot "trage" după ele întreaga regiune, depind de mediul de afaceri local. Un gigant de talia Dacia, Nokia, Mittal sau Rompetrol Rafinare garantează nu numai locuri de muncă, ci şi bugete locale mai bogate în urma încasării taxelor locale de la marile companii.

REGIUNEA CENTRU

În regiunea de Centru diferenţele dintre judeţe sunt mai mici decât în alte regiuni, Braşov fiind totuşi lider detaşat. Alături de regiunea de Vest, regiunea de Centru este singura care are trei judeţe în care sunt înregistraţi mai mult de 100.000 de salariaţi.

Regiunea Centru poate fi considerată una dintre cele mai echilibrate regiuni din România, cu excepţia disparităţilor salariale. Posibila capitală, Braşov, este totuşi lider regional atât la ceea ce înseamnă productivitatea măsurată în PIB/cap de locuitor, 7.364 euro în 2011, numărul de salariaţi-144.100, dar şi în ceea ce priveşte salariile: 1.398 de lei pe lună, net.

Cel mai mic şomaj este înregistrat însă în Sibiu, doar 5,4%, faţă de 7,7% media regională. Un alt semn de relativ echilibru economic între judeţele componente este şi faptul că, alături de regiunea de Vest, cea de Centru este singura cu trei judeţe care au peste 100.000 de salariaţi. În cazul salariilor, disparităţile sunt mai pregnante. Diferenţa dintre cel mai mare, de 1.398 de lei net, din Braşov, şi cel mai mic, de 1.097 de lei, din Covasna, este de 301 lei, respectiv de 27%.

O economie regională dominată de industria gazelor naturale şi de retail

Cele două companii de stat din industria gazelor naturale, Romgaz şi Transgaz din Sibiu, au avut în 2009 o cifră de afaceri totală de peste un miliard de euro, din care 758 de milioane îi aparţin Romgaz. În ceea ce priveşte forţa de muncă a celor două companii, acum doi ani ele erau responsabile pentru aproape 10% din numărul total al locurilor de muncă din judeţul Sibiu, respectiv peste 10.500 de angajaţi. Dacă se adaugă însă şi E.ON Gaz Distribuţie SA, din Maramureş, care a avut în acelaşi an o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de euro, rezultă că cele trei mari companii din industria gazelor naturale au avut afaceri totale de 1,6 miliarde de euro în 2009.

Regiunea Centru stă bine şi la capitolul retail, fie că este vorba despre Selgros Cash & Carry din Braşov (afaceri de peste 710 milioane de euro şi aproape 5.000 de angajaţi în 2009), fie despre Domo, din Covasna, care a obţinut o cifră de afaceri de peste 170 de milioane de euro în perioada studiată.

REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

Regiunea Bucureşti-Ilfov, este, după cum era de aşteptat, Capitala recordurilor: cea mai mare productivitate, măsurată în PIB/cap de locuitor, de 14.416 euro, cel mai mic şomaj, de 2,1% şi cele mai mari salarii medii nete, de 1.988 de lei.

În ceea ce priveşte valoarea economiei, a PIB, din Bucureşti, de 123,7 miliarde de lei, aceasta este cât pentru două regiuni de dezvoltare, de exemplu cât cea de Nord-Est şi de Sud-Est la un loc. În ceea ce priveşte productivitatea trebuie subliniat că Bucureştiul are 21% dintre toţi salariaţii din România şi produce 22% din PIB-ul naţional, trăgând practic după el întreaga ţară.

Salariul mediu net din Capitală va fi anul acesta de 2.004 lei pe lună, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză, cu 35% peste media naţională.

"Inima" economică a României

Regiunea Bucureşti-Ilfov este responsabilă pentru 25% din totalul economiei naţionale. În Capitală îşi au sediul aproape toate marile companii din România, de la OMV Petrom (afaceri de trei miliarde de euro în 2009), la Rompetrol Downstream (1,22 miliarde de euro), Orange România (un miliard de euro), Vodafone (930 de milioane de euro), British American Tobacco (un miliard) la Romtelecom (807 milioane de euro) şi Cosmote (423 milioane de euro).

OMV Petrom şi companiile de telecomunicaţii au avut o cifră de afaceri cumulată de 6,1 miliarde de euro, echivalentă cu 5% din valoarea totală a economiei naţionale în 2009.

Cea mai mare companie din Ilfov este Metro Cash & Carry, cu afaceri de 1,35 miliarde de euro în 2009, urmată de Philip Morris România, cu afaceri de peste 516 milioane de euro şi de Coca-Cola HBC, cu o cifră de afaceri de 440 de milioane de euro.

("Gândul" a făcut această analiză folosind datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), ale Ministerului Finanţelor Publice şi din topul Celor mai mari companii din România 2010, editat de "Ziarul Financiar". "Gândul" a folosit datele privind cifrele de afaceri şi numărul de angajaţi aferente anului 2009, care sunt cele mai recente. Pentru anul 2010 nu au fost încă publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor datele financiare.)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici