Casa de Insolvenţă Transilvania: Legea insolvenţei persoanei fizice nu este o soluţie sustenabilă în criza francului elveţian

Problema aprecierii francului poate fi rezolvată în mică măsură prin procedura insolvenţei personale întrucât aceasta este favorabilă doar celor în incapacitate de plată, iar pentru restul persoanelor cu credite în moneda elveţiană le-ar îngreuna situaţia, potrivit Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR).

Casa de Insolvenţă Transilvania: Legea insolvenţei persoanei fizice nu este o soluţie sustenabilă în criza francului elveţian (Imagine: Shutterstock)

"În raport cu criza actuală a francului elveţian, cu siguranţă că adoptarea legii insolvenţei persoanelor fizice i-ar putea ajuta pe cei care nu îşi mai pot susţine ratele bancare şi au un risc real de executare silită, dându-le şansa de a se pune sub protecţia legii insolvenţei. Aceste condiţii se aplică doar câtorva dintre debitorii afectaţi de aprecierea valutei elveţiene, cei care sunt efectiv în incapacitate de plată. Pentru majoritatea păgubiţilor, incidentul este de natură să îngreuneze foarte mult situaţia fără a îi duce însă efectiv în incapacitate de plată. Aşadar persoanele care au o situaţie îngreunată din perspectiva măririi ratei, însă au suficiente lichidităţi pentru a o suporta nu vor putea apela la prevederile acestei legi a insolvenţei personale", a declarat pentru MEDIAFAX Vasile Godîncă Herlea, asociat coordonator CITR.

El menţionează că proiectul legii falimentului personal presupune îndeplinirea unor condiţii preliminare de către debitor, anume existenţa a minim doi creditori cu datorii restante de mai mult de 30 de zile.

De asemenea, nu există o limită minimă a valorii datoriei decât în cazul în care cererea de deschidere a procedurii insolvenţei personale este depusă de către un creditor şi nu de datornic. În acest caz, creditorul trebuie să facă dovada că deţine o datorie de minim 25.000 lei.

Odată ce sunt îndeplinite aceste condiţii preliminare, debitorul are opţiunea de a depune o propunere de plan de rambursare, care se poate întinde pe o durată de maxim 5 ani. Planul prevede modalitatea prin care debitorul persoană fizică îşi asumă să achite datoriile către creditori, în ordinea priorităţii lor legale, din diverse surse de venit cum sunt de exemplu salariile sau încasarea de chirii. Planul va fi pus în practică doar dacă este acceptat de minim 50% din creditorii neînrudiţi şi confirmat de instanţa de judecată.

În cazul în care un astfel de plan nu este depus sau nu este acceptat, debitorul intră în procedură de lichidare, caz în care îi sunt valorificate bunurile proprietate personală pentru achitarea datoriilor. Administratorul judiciar se îngrijeşte însă să i se asigure persoanei fizice falimentare o alocaţie lunară din care să îşi asigure traiul zilnic.

"Dacă ne uităm la cazurile în care este vorba despre credite pe termen lung, de 15-20 ani, este foarte greu de crezut că o persoană fizică debitoare în această situaţie şi-ar putea asuma achitarea unui asemenea credit în doar 5 ani. Prin urmare, accesarea legii insovenţei personale în acest caz ar duce cel mai probabil la neacceptarea de către bancă a unui plan care să-i reducă substanţial creanţa şi prin urmare s-ar trece direct la procedura de lichidare a activelor", a explicat reprezentantul CITR.

În concluzie, CITR consideră că problema ascensiunii francului elveţian poate fi rezolvată doar într-o mică măsură prin procedura insolvenţei personale, şi anume pentru persoanele care sunt în incapacitate de plată.

"Tocmai de aceea şi ţinând cont că este vorba despre o reglementare legală de mare impact pentru economie şi pentru întreaga comunitate, este recomandat ca legea falimentului personal să nu fie tratată în grabă şi sub presiunea unei speţe particulare, cum este cazul crizei francului elveţian. Proiectul de lege este benefic, însă necesită completări şi modificări care nu trebuie ignorate, mai ales luând în calcul că reprezintă doar o soluţie parţială pentru criza actuală generată de valuta elveţiană", a conchis Herlea

În prezent, proiectul de lege privind falimentul persoanei se află în dezbatere în Camera Deputaţilor, după ce acesta a trecut de Senat. Odată cu apariţia crizei generate de aprecierea fără precedent a francului elveţian, subiectul a redevenit unul cu prioritate, încercându-se astfel să se găsească o soluţie pentru cei care au contractat credite în această valută şi care sunt acum obligaţi să achite în unele cazuri rate duble faţă de valoarea agreată iniţial.

Cursul francului elveţian anunţat de Banca Naţională a României a scăzut marţi cu 0,8%, la 4,4354 lei, după ce a înregistrat recorduri succesive în ultimele trei şedinţe.

Cursul anunţat marţi de BNR pentru francul elveţian este cu 18,5% peste valoarea înregistrată miercuri, cu o zi înainte ca banca centrală a Elveţiei să renunţe la plafonul minim de 1,2 franci/euro, decizie care a provocat imediat aprecierea puternică a monedei elveţiene.

Plafonul de 1,2 franci/euro a fost introdus de Banca Elveţiei în 2011, când francul era aproape la paritate faţă de euro, la fel ca în prezent.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
INSOLVENŢĂ PERSONALĂ ,
LEGE ,
ŞTIRILE ZILEI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
DECIZIA care poate ARUNCA ÎN AER rezultatul alegerilor. Era INEVITABIL ce se întâmplă chiar în aceste momente în toată România