Comisiile reunite de buget-finanţe au avizat numirea lui Mişu Negriţoiu în funcţia de preşedinte ASF

Premierul Victor Ponta a anunţat la mijlocul săptămânii trecute, după discuţii cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, că fostul director general al ING Bank România Mişu Negriţoiu este propus pentru funcţia de preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

La audierile de luni, Negriţoiu a răspuns mai multor întrebări privind priorităţile pe care le va avea la ASF, dar şi referitoare la eventuala sa implicare în cazul operaţiunlor ING cu Iran şi Cuba, pentru care grupul olandez a semnat în 2012 o înţelegere cu autorităţile americane, sau colaborare cu fosta Securitate.

"Instituţia trebuie reclădită şi reprofesionalizată. M-am angajat la asta şi sunt hotărât s-o fac. Trebuie să am un răgaz de timp. Desigur că trebuie reconstruită şi imaginea (...) ASF este poate cea mai dâmboviţeană instituţie din România azi. Noi trebuie s-o facem o instituţie europeană", a afirmat Negriţoiu.

El a arătat că în instituţie nu salariile mari reprezintă principala problema, ci necorelarea acestora cu eficienţa lucrătorilor ASF.

"Cred că doar salariile sunt problema, ci cheltuielile totale, eficienţa.Trebuie să întărim funcţiile de supraveghere şi control, care să dea confortul consumatorilor că au încredere şi sunt protejaţi. Peste zece milioane de consumatori au legătură cu aceste pieţe, şi nu sunt doar RCA. Le trebuie educaţie investiţională (...) Cred că pe pieţele financiare s-a cam trerminat epoca în care poţi să faci bani uşor, în niciun caz încălcând regulile. Jucătorii trebuie să ştie că funcţionăm cu reguli şi disciplină. Cine nu le respectă, dispare", a continuat Negriţoiu.

El a răspuns interpelării deputatului Andreea Paul, care l-a întrebat dacă va decide o reducere drastică a salariilor în ASF, în condiţiile în care preşedintele autorităţii de supraveghere din Polonia avea anul trecut o remuneraţie de 3.700 de euro pe lună şi acoperea o piaţă de 500 de miliarde euro, în timp ce în românia veniturile preşedintelui ASF sunt de 14.000 de euro pe lună, la o piaţă de circa 30 de miliarde lei.

În ceea ce priveşte tranzacţiile cu Iran, Negriţoiu a negat vreo implicare, arătând că singura operaţiune derulată prin România s-a realizat înainte de mandatul său, iar, mai mult, el a fost însărcinat să verifice aceste lucruri.

"În România a fost un caz care n-a existat pe timpul mandatului meu, nu l-am procesat. Greşeala este a celui care a făcut acreditivul, că nu a întrebat de zece ori cine este destinatarul final. N-am avut nicio legătură (...) Că înţelegerea a fost în timpul mandatului meu, asta aşa este. Eu n-am cunoştiinţă să fi fost cineva sancţionat din ING (...) Şi am mai citit de FBI. Ce să aibă FBI, mi se pare o glumă, eventual CIA?", a adăugat Negriţoiu.

Întrebat dacă demisia de ING România a avut legătură cu operaţiunile cu Iranul, Negriţoiu a precizat că nu a demisionat de la conducerea băncii.

"Nu mi-am dat demisia de la ING. Eu sunt acum angajat ING, sunt preşedintele băncii. Nici nu mi-am schimbat pachetul. Am fost primul român în poziţie de CEO. De regulă trebuie să mai mergi şi prin alte ţări. Selecţia pe o corporaţie se face pe experienţă. Eu n-am avut un mandat limitat. Eu am avut contract de muncă, nu de management", menţionat Negriţoiu.

El a fost director general al ING România până în vara lui 2012, iar ulterior a ocupat poziţia de preşedinte non-executiv.

"În ceea ce priveşte colaborarea cu Securitatea, mi-aduc aminte de acum 20 de ani, când eram în Parlament (...) Azi este aşa de uşor să verifici aceste lucruri. Eu n-am fost, dacă vreţi să vă mai spun încă o dată. Pot să vă mai dau nişte interviuri pe care le-am dat acum 20 de ani", a afirmat Negriţoiu.

Referindu-se la situaţia moştenită, Negriţoiu a afirmat că în asigurări trebuie "stopată hemoragia", şi probabil va fi nevoie de norme noi.

"Dosarele DNA pot să fie o bună lecţie. Trebuie să învăţăm din greşeli, dar nu înseamnă că acum vom face numai poliţie. Sunt multe feluri în care angajaţii sunt motivaţi (...) ASF trebuia să-şi facă treaba înaintea DNA", a completat Negriţoiu.