Costul falimentului unei bănci de importanţă sistemică va fi suportat de creditorii acesteia

Preşedintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară (Financial Stability Board-FSB), Mark Carney, care este şi guvernator al Băncii Angliei, a declarat că planurile marchează o schimbare a modului în care sunt tratate falimentele băncilor de importanţă sistemică.

"Odată adoptate, aceste acorduri vor juca un rol important în închiderea marilor bănci, fără să se recurgă la fonduri publice şi fără perturbarea sistemului financiar", a afirmat Carney într-un comunicat.

După criza financiară din 2007-2009, guvernele au cheltuit miliarde de dolari pentru salvarea băncilor cu probleme care ar fi pus în pericol sistemul financiar mondial dacă ar fi fost lăsate să intre în faliment.

Ulterior, autorităţile de reglementare din statele membre ale G20 au încercat să găsească soluţii pentru prevenirea repetării unor astfel de situaţii.

Noile propuneri prevăd ca bănci internaţionale precum Goldman Sachs şi HSBC ar trebui să deţină, din ianuarie 2019, un buffer de obligaţiuni sau acţiuni echivalente cu minim 16%-20% din activele ponderate în funcţie de risc.

Aceste obligaţiuni ar fi convertite în acţiuni, pentru a contribui la susţinerea băncii. Bufferul total ar include nivelul de capital minim obligatoriu pe care băncile sunt deja obligate să îl deţină ca protecţie faţă de noi crize.

Noile reguli se vor aplica unor 30 de bănci considerate de autorităţile de reglementare ca fiind de importanţă sistemică la nivel global, dar trei dintre acestea, provenite din China, vor fi iniţial exceptate.

Liderii din G20 urmează să aprobe propunerile la o reuniune care va avea loc în Australia în această săptămână, iar ulterior vor fi supuse consultărilor publice până în 2 februarie 2015.

Carney are încredere că regulile vor fi aplicate întrucât băncile centrale şi guvernele s-au implicat în redactarea lor.

"Nu este ceva ce am conceput în turnul Basel şi prezentate apoi tuturor", a afirmat Carney într-o conferinţă de presă, referindu-se la sediul FSB din Basel, Elveţia.

Băncile care nu vor respecta aceste reguli vor fi penalizate cu obligativitatea reducerii dividendelor şi bonusurilor.

O parte din buffer va trebui păstrat la subsidiare importante din străinătate ale băncilor.

Fitch Ratings consideră că băncile vor ajunge să deţină un buffer echivalent cu până la un sfert din activele ponderate în funcţie de risc.

Potrivit analiştitilor Citi, noua regulă ar putea costa băncile europene până la 3% din profituri, în 2016. Totodată, băncile europene ar putea fi nevoite să emită cea mai mare parte din noile obligaţiuni, între acestea fiind BNP Paribas, Deutsche Bank, BBVA şi UniCredit, consideră Citi. Cele mai puţin afectate ar urma să fie băncile elveţiene şi britanice.