Croitoru: Comerţul şi industria prelucrătoare cumulează peste jumătate din creditele neperformante

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

Pe sectoare, cele mai mari ponderi ale creditelor neperformante în total împrumuturi în obligaţii restante erau, în luna septembrie, în comerţ (29,6%), industria prelucrătoare (23,55%), construcţii (14,43%), servicii (13,95%) şi imobiliare (12,92%).

La polul opus, agricultura şi sectorul energiei au generat împreună puţin peste 5% din totalul creditelor neperformante.

Totodată, datele prezentate de consilierul guvernatorului BNR indică o scădere a ponderii împrumuturilor neperformante în primele patru sectoare (comerţ, industria prelucrătoare, construcţii şi servicii) faţă de nivelul de la finalul anului trecut, însă o creştere pentru sectorul imobiliar.

Croitoru a declarat, în cadrul unui seminar organizat de RBS Bank la Azuga, că nivelul creditelor neperformante reprezintă unul dintre motivele pentru care există diferenţe mari între dobânzile la credite şi cele la depozite.

"Spread-ul acesta mare indică probleme în sectorul bancar, nu în sensul că atenţionez eu existenţa unei probleme. Au probleme pentru că se acumulează credite neperformante, se constituie provizioane, ceea ce înseamnă reducerea profitului şi existenţa unei presiuni de menţinere a acestui spread. Bineînţeles că măsuri mai drastice de ajustare în sectorul bancar le-ar reduce, dar asta este competiţia în sectorul bancar din România", a explicat consilierul guvernatorului BNR.

El a arătat, citând un raport al Băncii Centrale Europene (BCE), că România se află undeva la jumătatea UE din punct de vedere al concurenţei în sectorul bancar.

"Contează şi nivelul de concurenţă din sistem, dar şi paşii care s-au făcut. Şi s-au făcut paşi spre concurenţă", a continuat Croitoru.

El a reiterat că este în favoarea unei concurenţe mai mari în sistemul bancar, în condiţiile în care, de-a-lungul timpului, concepţiile despre competiţie s-au schimbat ca urmare a crizelor internaţionale.

"Imediat după criza din 1929 - 1930 s-a ajuns la concluzia că acea concurenţă în sectorul bancar nu este benefică pentru sistem şi până la sfârşitul anilor '60 sistemul bancar a fost controlat în ceea ce priveşte ratele la depozite, la credite, nivelul creditului şi chiar segmentele pe care s-au acordat. În anii '80 s-au trezit că trebuie să plătească nota de plată. Nu aveau eficienţă. Creditele erau date numai întreprinderilor mari, iar cele mici nu beneficiau. Sunt în favoarea unui grad mare de concurenţă în sistemul bancar. Spun asta pentru că suntem exact lângă o criză mare, de proporţii, şi ideile năstruşnice apar în momente de genul acesta", a mai spus Croitoru.

Pe de altă parte, el a vorbit despre eforturile sectorului bancar de ajustare, de exemplu pentru diminuarea raportului dintre credite şi depozite.

Totodată, consilierul guvernatorului BNR a afirmat că publicul din România are o abordare greşită atunci când blamează băncile pentru că nu dau credite care să susţină reluarea creşterii economice, deoarece băncile sunt prociclice şi întâi se va relua creşterea PIB şi apoi creditarea.