De ce a fost nevoie de desfiinţarea Direcţiei de combatere a fraudelor

Legea va permite transferul celor 292 de inspectori fiscali care erau angajaţii ANAF dar care erau detaşaţi, din februarie 2014, la parchete.

Inspectorii fiscali furnizau procurorilor, la cerere, constatări tehnico-ştiinţifice ca mijloace de probă, efectuau investigaţii financiare în vederea indisponibilizării de bunuri, precum şi alte verificări în materie fiscală.

Soluţia detaşării indisponibiliza două categorii de posturi: atât posturile de inspectori antifraudă din cadrul Direcţiei de Combatere a Fraudelor, structură unde erau numiţi, cât şi posturile de specialişti din cadrul parchetelor, pe care aceştia sunt detaşaţi, situaţie care a condus, conform expunerii de motive a proiectului de lege, la deficienţe de natură tehnică şi managerială atăt la nivelul Direcţiei de combatere a fraudelor cât şi al parchetelor.

Direcţia de combatere a fraudelor funcţiona, conform unei ordonanţe de urgenţă din 2013, doar în vederea detaşării inspectorilor antifraudă la parchete, şi, în condiţiile în care se optează pentru trecerea inspectorilor antifraudă pe posturi de specialişti la parchete, nu se mai justifică menţinerea structurii.

Posturile din cadrul direcţiei de combatere a fraudelor astfel desfiinţată vor rămâne la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, respectiv în cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală, urmând ca această structură să le utilizeze, în funcţie de nevoile proprii, în domeniul fiscal şi vamal.

Persoanele care ocupau funcţia de inspector antifraudă în direcţia desfiinţată vor fi preluate de parchete pe posturi de specialist.

Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care prevede transferarea inspectorilor din cadrul Direcţiei Antifraudă către parchete, pe post de specialişti şi reorganizarea Direcţiei de combatere a fraudelor. Inspectorii antifraudă vor efectua constatări tehnico-ştiinţifice la cererea procurorului.