Derapajele fiscale ale Greciei provoacă discuţii despre ieşirea ţării din zona euro

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat joi în Parlament că "depinde de Grecia dacă poate îndeplini condiţiile necesare pentru a face parte din uniunea monetară", relatează Reuters.

Liderii din zona euro au respins până acum ideea ieşirii unei ţări din zona euro, argumentând că ar fi un dezastru pentru statul respectiv şi ar provoca grave probleme sistemice pentru ceilalţi parteneri din uniunea monetară.

Unii dintre aceşti lideri încep însă să vorbească despre această opţiune, posibil pentru a determina Atena să ia măsuri drastice.

Schaeuble şi-a intensificat retorica de când inspectorii troicii Uniunii Europene (UE), Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Centrale Europene (BCE) au suspendat săptămâna trecută discuţiile privind noua tranşă de ajutor pentru Grecia, întrucât ţara nu a respectat ţintele referitoare la deficitul bugetar.

Horst Seehofer, şeful Uniunii Creştin Sociale din Bavaria, a fost primul oficial german de rang înalt care a afirmat deschis că Grecia ar putea fi obligată să iasă din zona euro, într-un interviu acordat miercuri publicaţiei Bild.

El a exprimat ceea de mulţi parlamentari şi miniştri germani au vorbit în ultimele săptămâni în spatele uşilor închise, potrivit unor surse bine informate.

Premierul olandez, Mark Rutte, a afirmat într-o propunere publicată miercuri că ţările indisciplinate care refuză să renunţe la suveranitatea asupra bugetelor în favoarea unui "ţar european al bugetului" ar trebui să iasă din uniunea monetară.

"Ţările care nu sunt pregătite să fie plasate sub administraţie pot opta să iasă din zona euro", a spus Rutte.

El a arătat că Germania şi Finlanda sprijină iniţiativa sa.

Inspectorii troicii vor reveni la Atena săptămâna viitoare, dar plecarea bruscă a acestora a întărit percepţia din nordul Europei că guvernul Greciei nu vrea să ia măsurile draconice necesare pentru a respecta condiţiile programului de salvare în valoare de 110 miliarde de euro, convenit în mai 2010.

Purtătorul de cuvânt al guvernului elen, Ilias Mosialos, a fost nevoit joi să dezmintă că este posibilă ieşirea din zona euro, iar un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a spus că nu au loc deloc discuţii pe această temă.

"Nu există niciun pericol de ieşire din zona euro. Discuţiile cu troica vor continua săptămâna viitoare pentru a examina schimbările structurale şi bugetele pentru 2011 şi 2012", a spus Mosialos.

Economia Greciei s-a contractat în trimestrul al doilea cu 7,3%. Rata şomajului a crescut la 16%, de la 11,6% în iunie 2010.

În iulie, liderii europeni au fost nevoiţi să vină cu un al doilea program de susţinere a Greciei, de valoare aproape egală cu primul, dar care este în pericol.

"O dezbatere despre al doilea program de salvare a Greciei este prematură, având în vedere dificultăţile legate de actualul program", a afirmat Schaeuble în Parlament.

Nu există un cadru legal pentru ieşirea unei ţări din zona euro, iar costurile plecării ar putea fi mai mari decât cele legate de apartenenţa la uniunea monetară.

"Aşa cum stau lucrurile, secesiunea ar fi foarte costisitoare şi foarte dificilă, iar expulzarea este imposibilă", a declarat Stephane Deo, analist la UBS.

Potrivit UBS, consecinţele ar fi defaultul (incapacitate de plată) ţării respective, al companiilor, prăbuşirea sistemului bancar şi a comerţului internaţional.

Costurile estimate pe persoană, în ţara care ar părăsi zona euro, ar fi de 9.500-11.500 euro în primul an, respectiv 40%-50% din PIB.

Un oficial din UE a declarat că ieşirea din zona euro este de neconceput, din cauza turbulenţelor pe care le-ar provoca.

"Nu pentru că ar fi 17 minus 1, ci pentru că s-ar ajunge la 17 minus 4,5,6 sau 8. Zona euro nu este o cafenea din care intri şi ieşi. Interdependenţa financiară şi monetară este atât de mare încât soarta unui membru creează probleme altora", a spus oficialul.

El a adăugat că Germania este convinsă că ieşirea din zona euro nu este o opţiune pentru nimeni.