Euriborul a atins cel mai redus nivel din ultimele 12 luni. De ce nu se ieftinesc creditele în euro?

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

Dobânda Euribor la trei luni, de referinţă pentru împrumuturile în euro de pe piaţa interbancară, a atins miercuri 1,07%, cel mai redus nivel de după 28 ianuarie 2011, scrie Financial Times. Fondurile de sute de miliarde de euro pe care BCE le pune la dispoziţia băncilor prin intermediul programului de creditare pe trei ani fac ca băncile să nu fie nevoite să apeleze la pieţele private pentru a strânge lichidităţi.

Accesul facil la creditare face, la rândul lui, ca dobânzile să scadă. Totodată, analiştii apre­ciază că perspectiva ca do­bânzile, stabilite de băncile centrale, să rămână la ni-veluri scăzute în următorii ani a dus la diminuarea costurilor de finanţare pentru băncile comerciale.

În România, 60% din totalul creditelor este în valută, iar 90% din acestea sunt împrumuturi în euro. Reducerea dobânzii Euribor, de care se ţine cont în calcularea dobânzilor creditelor în euro acordate de bănci, ar trebui în teorie să diminueze costul împrumuturilor. Cu toate acestea, mai multe bănci, printre care Emporiki, BCR, Raiffeisen şi Garanti Bank au scumpit creditele la începutul acestui an, pe motiv că plătesc mai mult pentru a atrage resurse de la clienţi. Cum se explică această situaţie?

Structura pieţei financiare din România, unde ponderea băncilor în sistemul financiar este foarte mare, permite instituţiilor de credit să influenţeze foarte mult dobânzile, apreciază analistul economic Laurian Lungu. Situaţia reflectă însă mai multe aspecte, printre care structura pieţei financiare din România, dar şi diferenţele regionale dintre Est şi Vest.

"În România, băncile au reacţionat la condiţiile locale în sensul că provizioanele constituite de aceste instituţii au crescut, gradul de îndatorare al populaţiei este ridicat, iar credibilitatea instituţiilor de credit s-a redus pentru că perspectivele la nivel european sunt reduse", a afirmat Laurian Lungu.

Citeşte mai mult pe www.zf.ro