Gândul: PSD şi PNL vor "rediscutarea" acordului cu FMI

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

"După ce Guvernul Iohannis va intra în funcţiune, în ianuarie e posibilă o rediscutare a acordului cu FMI-ul, pentru a stabili împreună cu Fondul modul în care va fi pus în aplicare viitorul program de guvernare", a declarat pentru "Gândul" vicepreşedintele PSD Constantin Niţă, cel care coordonează, împreună cu liberalul Relu Fenechiu, elaborarea programului de guvernare a viitorului Cabinet Iohannis.

Dorinţa renegocierii a fost confirmată şi de liderul PNL Varujan Vosganian, care a nuanţat însă termenul de renegociere. "În documentele comune, PSD-PNL îşi asumă obligaţia continuării acordului cu FMI, CE şi celelalte instituţii financiare. În ianuarie vom reanaliza obiectivele, unele ar putea fi modificate, şi vom alege cele mai bune mijloace", a declarat pentru "Gândul" Vosganian, fost ministru de Finanţe.

Întrebat care sunt cerinţele FMI cu care alianţa nu este de acord, fostul ministru a dat exemplul decorelării pensiei de salariul mediu pe economie, măsură asumată de Guvernul Boc. El a precizat că FMI este interesat de asumarea unor ţinte macroeconomice, România având libertatea de a alege modalitatea în care să le respecte.

De cealaltă parte, Niţă a refuzat să intre în detalii privind viitoarele discuţii cu FMI - "deocamdată nu am discutat nimic concret" - dezvăluind doar că printre principalele subiecte de renegociere cu reprezentanţii FMI se vor afla problema scăderii veniturilor la bugetul statului, generată de reducerea cu 5 puncte procentuale, până în 2012, a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS), atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, "în funcţie de evoluţia economiei", precum şi cea a reducerii cheltuielilor din sectorul public altfel decât prin concedierea a 150-200 de mii de bugetari.

Conform "Gândul", în ceea ce priveşte modalitatea concretă prin care România va face rost de bani anul viitor sau va echilibra balanţa de cheltuieli şi venituri, fostul şef de la Finanţe a declarat că se vor urmări atât creşterea conformării fiscale (plata la timp a taxelor şi impozitelor de către contribuabili), cât şi reducerea cheltuielilor statului. Întrebat dacă acest lucru înseamnă concedierea bugetarilor sau micşorarea lefurilor la stat, fostul ministru a nuanţat din nou: "dacă nu se mai fac angajări pe locurile de unde se pensionează cei care trebuie să se pensioneze sau dacă nu se mai alocă bani pentru posturile vacante, bani care erau folosiţi pentru bonusuri, tot reducere de cheltuieli e, nu?".

O eventuală reducere a TVA de la 19% la 16% sau, în perspectivă, a cotei unice de la 16% la 10-12%, ar putea fi susţinută de creşterea conformării fiscale de la circa 72% la 90%, susţine fostul ministru de Finanţe, potrivit cotidianului citat.

România a semnat în luna martie un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.