Gorghiu: Ponta ar trebui să demisioneze pentru eşecul concesionării Comarnic - Braşov

Întrebată, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, ce părere are despre anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcţia tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov, Alina Gorghiu a răspuns că este "o dovadă a politicii falimentare practicate de Guvernul Ponta", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Eşecul concesionării Comarnic - Braşov este, în opinia mea, o dovadă a politicii falimentare practicate de Guvernul Ponta. Nu compania de drumuri trebuia să anunţe eşecul acestui proiect, ci cel care l-a girat în mod deficitar de la bun început, Victor Ponta. Astăzi, Victor Ponta trebuia să iasă în faţa opiniei publice, în faţa electoratului, şi să spună de ce de trei ani de zile a blocat realizarea autostrăzii Sibiu - Piteşti pentru a favoriza o concesiune la costuri faraonice pentru Comarnic - Braşov", a declarat Alina Gorghiu.

Citeşte şi: CNADNR anunţă oficial ANULAREA concesiunii pentru autostrada Comarnic-Braşov

Aceasta a adăugat că "acesta este unul din motivele reale pentru care un premier în exerciţiu ar trebui să-şi dea demisia”.

"Faptul că Ponta şi partenerul său, fratele său siamez, Şova, ar fi trebuit să părăsească definitiv viaţa politică pentru că şi-au condiţionat cariera de finalizarea acestui proiect, e nerelevant pentru noi. În sine, faptul că nu s-a realizat acest lucru şi că este un eşec major şi că din cauza acestui eşec major nu aveţi nici dumneavoastră astăzi o autostradă care să ajute investitorii, mie mi se pare un motiv mai mult decât suficient, fără alte urmăriri penale, fără alte cauze care să ducă la deligitimarea premierului, un motiv real de demisie", a spus Gorghiu.

Aceasta a afirmat că "în anunţul de concesiune se vorbea de 1,2 miliarde de euro pentru 58 de kilometri, iar la momentul la care s-a anunţat câştigătorul s-a vorbit de 1,8 miliarde pentru 53 de kilometri”.

"Ce investitori credeţi că mai vin atunci când îi cheamă sau când face apel la ei un premier care are problemele domniei sale?”, s-a întrebat liderul liberal.

Joi, CNADNR a anunţat anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcţia tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov, din cauza problemelor cu finanţarea, urmând să scoată la licitaţie zece kilometri de pe acest tronson cu bani de la buget.

Proiectul urma să fie derulat de un consorţiu format din companiile Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia).

"Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci - Strabag - Aktor - n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte", arăta CNADNR, într-un comunicat.

Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care "a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate".

În luna mai, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor de la acea dată, Ioan Rus, ca după aprobarea Master Planului de către Comisia Europeană să prezinte o soluţie şi pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, adăugând că, după găsirea acestei soluţii, membrii Guvernului se pot retrage "în glorie". Ulterior, Rus şi-a dat demisia, în urma declaraţiilor sale referitoare la românii din străinătate.

Premierul susţinuse anterior că autostrada Comarnic - Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic.

În februarie, Ministerul Transporturilor anunţa că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru autostrada Comarnic - Braşov şi că discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.

Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.

La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov.

Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic - Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic - Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic - Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) - Aktor (Grecia), a renunţat la contract.

Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud - Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord - nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).