Guvernele din zona euro vor să stabilească de urgenţă detaliile planului de consolidare a Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară

Surse oficiale din zona euro au declarat luni pentru Reuters că membrii Eurogroup consideră că detaliile tehnice ale măsurilor convenite la summit-urile UE de la finele lunii octombrie trebuie finalizate cât mai urgent, deoarece tensiunile din pieţe s-au accentuat din cauza instabilităţii politice din Grecia şi presiunilor resimţite de Italia.

Liderii europeni au decis la finele lunii octombrie să crească resursele Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară, cunoscută ca EFSF, la circa 1.000 miliarde euro, pentru a convinge pieţele că mecanismul UE poate preveni intrarea Italiei şi Spaniei în criza datoriilor de stat.

Şefii de stat şi de guvern reuniţi la Bruxelles nu au elaborat însă şi detaliile tehnice ale planului, care trebuie puse la punct de miniştrii Finanţelor din zona euro.

"Iniţial, se dorea pregătirea detaliilor până la sfârşitul anului. Însă există o senzaţie clară că trebuie să accelerăm finalizarea detaliilor tehnice, deoarece tensiunile din pieţe au crescut după ultimul episod din Grecia şi nu ştim ce s-ar mai putea întâmpla. Ţinând cont de presiunile asupra unor ţări precum Italia, care reprezintă o provocare enormă, credem că trebuie să avem la dispoziţie un EFSF consolidat până la sfârşitul acestei luni", a afirmat un oficial european.

Grecia a declanşat la începutul săptămânii trecute o nouă rundă de panică pe pieţe, anunţând că va organiza un referendum pentru a cere aprobarea populaţiei pentru programul de sprijin financiar de urgenţă convenit pe 27 octombrie de guvernele din zona euro, după negocieri extrem de dure.

Atena a renunţat între timp la această idee, iar politicienii greci au convenit duminică să formeze un guvern de uniune naţională pentru a aplica programul de 130 miliarde euro convenit cu partenerii internaţionali.

Atenţia pieţelor persistă însă şi asupra Italiei, iar dobânzile la care se împrumută guvernul de la Roma au crescut vineri la un maxim record de aproape 6,4% pentru obligaţiunile cu maturitatea la 10 ani. Mulţi economişti consideră că, după depăşirea pragului de 7%, costurile de finanţare ale unui guvern din zona euro devin prea ridicate, determinând statul să ceară ajutor internaţional. Pe 27 octombrie, randamentul obligaţiunilor de stat italiene cu maturitatea la 10 ani era de 5,88%.

"Presiunea asupra Italiei este semnificativă dacă luăm în calcul creşterea randamentelor în ultimele zile. Este îngrijorător. Toate părţile sunt de acord că este nevoie de accelerarea lucrărilor în privinţa consolidării EFSF", a adăugat o altă sursă oficială din zona euro.

Ministrul italian al Finanţelor, Giulio Tremonti, va prezenta luni omologilor săi din zona euro planurile Romei de implementare a numeroaselor reforme promise la summmit-urile de la sfârşitul lunii octombrie, printre care se numără vânzarea unor active ale statului, modificarea legislaţiei muncii şi reforma sistemului public de pensii.

Implementarea reformelor, care au rolul de a întări creşterea economică slabă a Italiei şi de a recâştiga încrederea pieţelor financiare, va fi monitorizată şi de Fondul Monetar Internaţional.

Totodată, ministrul grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, va prezenta membrilor Eurogroup situaţia de la Atena, unde premierul Giorgios Papandreou a acceptat să demisioneze pentru a facilita formarea unui guvern de uniune naţională care să poată obţine avizul parlamentului în privinţa programului de sprijin financiar internaţional şi să poată aplica măsurile din acord.

Liderii politici din Grecia nu au anunţat încă cine va fi noul prim ministru.

Uniunea Europeană a cerut parlamentului elen să aprobe pachetul de finanţare de urgenţă convenit pe 27 octombrie înainte ca guvernele zonei euro să deblocheze noi tranşe din împrumuturile către Grecia.

Atena susţine că mai are bani până la mijlocul lunii decembrie, când ar trebui să încaseze o nouă tranşă din ajutorul internaţional, de 8 miliarde euro, pentru a evita falimentul.

"După prezentarea domnului Venizelos vor avea loc discuţii privind următoarea tranşă. Cât timp există incertitudini privind angajamentul autorităţilor elene, banii nu vor fi plătiţi", a arătat oficialul.

Discuţiile de luni vor fi influenţate şi de concluziile summit-ului G20 de la Cannes din 3-4 noiembrie, dar şi de o vizită recentă în Asia a directorului general al EFSF, Klaus Regling.

EFSF, cu resurse iniţiale de 440 miliarde euro, mai dispune de circa 250 miliarde euro în urma angajamentelor de sprijin asumate pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda. Guvernele din zona euro vor să folosească fondurile rămase drept "pârghie" pentru a creşte resursele disponibile ale Facilităţii la circa 1.000 miliarde euro.

Variantele discutate pentru a ajunge la acest obiectiv sunt oferirea de garanţii investitorilor care cumpără obligaţiuni ale statelor din zona euro de pe piaţa principală sau printr-un vehicul investiţional special care ar avea rolul să atragă bani de la marile economii emergente, precum China sau Brazilia, posibil prin intermediul Fondului Monetar Internaţional.

Un oficial al FMI, probabil directorul Departamentului European al Fondului, Antonio Borges, va lua parte la şedinţa Eurogroup de luni, potrivit uneia dintre sursele citate.