Guvernul Greciei presează acţionarii băncilor să contribuie masiv la recapitalizarea acestora

Acţionarii urmează să afle săptămâna viitoare detaliile pachetului de sprijin financiar din partea guvernului elen, care vrea ca băncile să rămână în proprietate privată.

Termenii ofertei vor determina probabil dacă acţionarii vor dori sau nu să participe, iar în cazul unui refuz băncile ar putea ajunge în proprietatea statului.

În cel mai pesimist scenariu, sistemul bancar elen ar putea avea nevoie de 50 de miliarde de euro, respectiv un sfert din PIB-ul Greciei.

Banii sunt necesari în urma pierderilor generate de împrumuturi şi a schimbului de obligaţiuni suverane care a salvat Grecia de la faliment.

Guvernul vrea ca cel puţin 10% din capitalul necesar băncilor să vină de la acţionari, prin emisiuni de drepturi de preemţiune, a declarat o sursă bancară apropiată situaţiei.

"Acţionarii principali trebuie să ia decizii, să contribuie cu 10% pentru a-şi păstra deţinerile. Necesarul total de capital ar putea atinge 50 de miliarde de euro", a spus sursa.

Problema sectorului bancar este că perspectiva rămâne incertă, termenii recapitalizării nu au fost prezentaţi, a declarat Theodore Krintas, manager de fonduri la Attica Bank, care se întreabă dacă sistemul bancar va fi sau nu naţionalizat.

Restructurarea datoriilor Greciei, luna trecută, a generat deţinătorilor privaţi de obligaţiuni pierderi de circa 74%, anulând 22 de miliarde de euro din capitalul Tier 1 de 23,8 miliarde de euro al sistemului bancar elen, potrivit estimărilor FMI.

În plus, băncile vor avea nevoie să aloce mai multe fonduri pentru acoperirea unor posibile pierderi, astfel încât să ajungă la o rată de adecvare a capitalului de 9% până la sfârşitul lui septembrie.

Banca Greciei a angajat firma de consultanţă BlackRock pentru evaluarea portofoliilor de împrumuturi ale băncilor, iar rezultatul va fi prezentat în această lună.

Cu economia elenă într-o recesiune profundă şi o rată a şomajului de 21%, calitatea activelor băncilor se înrăutăţeşte, fiind probabil că ponderea împrumuturilor neperformante a crescut de la nivelul de 14,7% atins în septembrie anul trecut.

"Autorităţile vor face tot posibilul ca băncile să continue să funcţioneze şi să evite naţionalizările, acolo unde este posibil", a declarat Alex Tsirigotis, analist la Mediobanca Securities în Londra.

Capitalul necesar băncilor depăşeşte de mai multe ori valoarea de piaţă a acestora, având în vedere că preţurile acţiunilor s-au prăbuşit cu peste 77% în ultimul an.

Cele mai mari patru bănci din Grecia, National Bank of Greece (NBG), EFG Eurobank, Alpha Bank şi Piraeus Bank, au o valoare de piaţă de numai 2,7 miliarde de euro.

Grecia a înfiinţat Fondul Elen de Stabilitate Financiară (HFSF) prin care băncile să primească sprijin financiar, care va fi, cel mai probabil, sub formă de obligaţiuni garantate de creditorii internaţionali.

Fondul va cumpăra acţiuni comune cu drepturi de vot limitate, precum şi obligaţiuni emise de bănci, care vor fi convertite în acţiuni, în cazul în care capitalul va scădea sub un anumit nivel.

Băncile vor o dobândă anuală de 3,5% şi maturităţi de minim 10 ani pentru obligaţiunile respective.

HFSF, care este finanţat de zona euro şi FMI, urmează, eventual, să revândă acţiunile unor investitori privaţi.

Cu cât vor fi emise mai multe obligaţiuni convertibile, cu atât mai mici vor fi emisiunile de drepturi de preemţiune, respectiv contribuţiile acţionarilor.