Hotelierii: Taxa hotelieră creşte cu 20% prin impozitarea micului dejun din oferte

"În România anului 2014, la aproape şase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunaţii noştri guvernanţi, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condiţiile în care în alte ţări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante şi evenimente", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

El a afirmat că industria hotelieră a reuşit cu greu în urmă cu cinci ani sa convingă guvernanţii că includerea măcar a micului dejun la cota redusă de TVA de 9%, alături de cazare, ar veni ca o măsură pozitivă pentru turismul aflat în cădere liberă.

Prin includerea în momentul vânzării a micului dejun în pachetul de cazare, continuă oficialul FIHR, s-au creat premisele unei interpretări ulterioare a unei alte taxe pe care industria trebuie să o suporte, şi anume taxa hotelieră.

Potrivi Codului Fiscal, pentru şederea într-o unitate de cazare, primăria instituie o taxă hotelieră în cotă de 1% din valoarea totală a cazării/tariful de cazare pentru fiecare zi de sejur a turistului, care se încasează de firmele prin intermediul cărora se realizează cazarea, odată cu luarea în evidenţă a persoanelor cazate. Taxa hotelieră se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistică, atunci când taxa se datorează numai pentru o singură noapte, indiferent de perioada reală de cazare.

"Definiţia taxei hoteliere spune că se aplică şederii (sejurului - înnoptării), printr-o taxă locală (au fost procente diferite pe diferite localităţi). Noua interpretare de ultimă oră, prin care industria hotelieră este lovită din nou de guvernanţi, constă în includerea în baza de impozitare a taxei hoteliere şi a micului dejun vândut la pachet odată cu cazarea. Aşadar, se asimilează şederii - sejurului - înnoptării pentru că, vezi doamne, este trecut pe factură sub formă de pachet de cazare beneficiar de TVA 9%", a adăugat Enache.

Acesta a explicat că, potrivit Codului Fiscal, hotelierii nu pot separa micul dejun de cazare, din cauza TVA-ului dar, prin Legea Contabilităţii, valoarea acestuia trebuie evidenţiată separat (înnoptare un cont, vânzare de mărfuri - mic dejun, alt cont). Dacă hotelierii ar separa pe facturi diferite micul dejun, ar trebui să plătească pentru el TVA de 24%, nu de 9%, ca acum.

Într-un răspuns transmis Primăriei Municipiului Sibiu, Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală Legislaţie Cod Fiscal şi Reglementări Vamale, a concluzionat că "dacă societatea care oferă cazare nu evidenţiază distinct pe factură valoarea mic dejun, atunci cota de 1% se aplică la valoarea înscrisă pe factură ca servicii cazare, tarif cazare, etc."

"Înţelegem foarte clar că s-a mai găsit un debuşeu pentru majorarea taxelor la bugetele locale, prin mărirea taxei hoteliere şi recalcularea acesteia cu adăugarea micului dejun. Deci, dragi hotelieri, aşteptaţi controale care să vă solicite taxe suplimentare pe ultimii cinci ani, cu majorările de întârziere şi penalitaţile aferente. Fără vreun act normativ clar, dar cu indicaţii ale Ministerului Finanţelor precise, guvernanţii se năpustesc pe toate unităţile hoteliere din România", a mai spus oficialul federaţiei hoteliere.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor a răspuns, la solicitarea MEDIAFAX, că încă analizează modul de calcul al taxei hoteliere în cazul serviciilor de cazare care au incluse şi micul dejun.

"Menţionăm că Federaţia Industriei Hoteliere din România a depus o nouă adresă astăzi, înregistrată la Ministerul Finanţelor Publice cu nr. 12586/20.10.2014 prin care ne furnizează informaţii suplimentare privind modul de stabilire a tarifului de cazare, înregistrarea în contabilitate, facturarea serviciilor de cazare etc. Această adresă va fi analizată atât din punctul de vedere al stabilirii TVA, cât şi din perspectiva impozitelor şi taxelor locale", se arată în răspunsul MFP.

Enache susţine că dintr-o noapte de cazare, micul dejun are o pondere de peste 20%, iar impozitarea acestuia va face ca taxa hotelieră să se majoreze cu peste o cincime.

"Această ultimă lovitură dată industriei hoteliere din România nu va întârzia să diminueze şi mai mult interesul faţă de turismul în Grădina Carpaţilor, coroborată şi cu restul de taxe şi impozite pe care le plătim în această ţară. Deunăzi auzisem de 39 de taxe, dar în industria noastră am numarat mai multe, din care, să nu uităm, taxa pe clădiri este una particulară, prin pondere şi contribuţie la bugetul local, prin care contribuim cu sume extrem de generoase, care ne fac să regretăm că nu putem lua hotelurile în spate, ca să le mutăm în altă ţară sau aiurea. Cercetăm, însă, poate vom găsi o variantă să le transformăm în hoteluri mobile, ca să le putem transporta mai uşor peste graniţă", a încheiat Radu Enache.

Capacitatea de cazare turistică era reprezentată, la 31 iulie, de 6.130 unităţi, în creştere cu 2% faţă de iulie 2013, iar numărul hotelurilor a fost depăşit de cel al pensiunilor agroturistice, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Numărul hotelurilor a crescut cu 28, la 1.473 unităţi, iar cel al pensiunilor agroturistice a urcat cu 67, la 1.665. Totodată, a scăzut cu 12 unităţi numărul pensiunilor turistice, la 1.323.

Cele mai multe hoteluri sunt încadrate la categoria 3 stele (50% din total hoteluri) şi 2 stele (25,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 31 (cu două mai mult ca la 31 iulie 2013), iar cele cu 4 stele au fost 267 (cu 15 mai multe decât la 31 iulie 2013).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 40% sunt în hotelurile cu 3 stele, 32,8% în hoteluri cu 2 stele, 19,8% în hotelurile cu 4 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 3,1% în hotelurile cu o stea, şi 0,4% în hotelurile neclasificate pe stele.

Datele INS mai cuprind hostelurile - 204 unităţi (+19 faţă de 31 iulie 2013), motelurile - 212 (-3), vilele turistice - 624 (+3), cabanele turistice - 162 (+10), bungalourile - 242 (-7) şi alte tipuri de structuri de cazare - 225 (+16) şi se referă la construcţiile autorizate sau clasificate de către Autoritatea Naţională pentru Turism.

Statistica arată că la 31 iulie 2014 erau neclasificate pe stele 120 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare, faţă de 123 la aceeaşi dată a anului trecut. Cea mai mare parte au fost tabere de elevi şi preşcolari (51,7% din total în anul 2014, respectiv 50,4% în anul 2013). Din cele 1473 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2014, un număr de 6 hoteluri (0,4% din total hoteluri), cu un total de 747 locuri, nu erau clasificate pe stele.