IMM-urile reprezintă, în prezent, cea mai riscantă categorie de debitori

• Economic

  • ING nu crede că şomajul va atinge 10% în 2010, în România 16:11
  • Investitorii au devenit mai optimişti privind economia României 16:11
  • Lazurcă propune crearea unei bănci româno-moldoveneşti de investiţii, cu sprijinul BERD 15:58
  • Ionuţ Negoiţă: Majorarea plafonului de garantare pentru programul "Prima Casă" va scumpi locuinţele 15:55
  • Toyota România recheamă 12500 de vehicule cu posibile defecţiuni la acceleraţie 15:29

"Chestionarele trimestriale privind creditarea companiilor la care răspund băncile indică părerea unanimă că IMM-urile reprezintă cea mai riscantă categorie de debitori, prin structurara financiară mai slabă, prin posibilităţile mai reduse de finanţare, dar şi concurenţei accentuate de pe unele paliere economice. În plus, foarte multe IMM-uri depind de un anumit client sau furnizor", a mai adăugat Ioniţă în cadrul seminarului "Ce credit este mai bun - în lei sau în euro?", organizat de Ziarul Financiar.

El a precizat că sunt cazuri în care IMM-urile intră în insolvenţă "peste noapte".

"Privind aceste date nu se poate concluziona că IMM-urile sunt o categorie privată de accesul la creditare. Într-un astfel de context, caracteristicile punctuale ale firmei cu privire la abordarea pieţei şi planul de afaceri devin distinctive şi pot convinge instituţiile financiare să acorde finanţate", a explicat Ioniţă.

El a mai arătat că, potrivit raportului de stabilitate financiară al BNR din 2009, IMM-urile reprezintă circa două treimi din creditele acordate de sistemul bancar românesc, deşi generează doar 50% din valoarea adăugată brută generată de economie.

Totodată, oficialul BRD a arătat că solicitările de creditare din partea clienţilor potenţiali sunt sub nivelul de la începutul anului 2005 şi că activitatea de creditare este orientată către monitorizarea clienţilor, restructurări şi reeşalonări ale datoriilor.

"Un efect al contextului actual este consolidarea relaţiei bancă-client, fiind evident că băncile se îndreaptă preponderent către clienţii cunoscuţi, cu care au o relaţie de durată, pentru a controla mai eficient riscurile asumate", a continuat Ioniţă.

El a explicat că principalele elemente generatoare ale ieftinirii creditării vor fi stabilizarea economică, reducerea gradului de risc asociat României şi apariţia unor surse concurente de finanţare (piaţa de capital, suportul acţionarilor, finanţare externă).

"Principalele sectoare economice care ar trebui să contracteze finanţare sunt proiectele de infrastructură de transport şi reţele edilitare, având în vedere corelaţia demonstrată între gradul de dezvoltare al infrastructurii şi avansul PIB, industria energetică, farmaceutică, constructoare de maşini şi mijloace de trasnsport, tehnologia informaţiei şi telecomunicaţiile, dar şi agricultura, cu condiţia unei politici coerente în domeniu", a mai afirmat oficialul BRD.

El anticipează că creditul de consum, care a cunoscut o dezvoltare rapidă în ultimii ani, atingând o pondere de 75% din împrumuturile populaţiei, va rămâne un actor important pe piaţa locală, din cauza gradului extrem de redus de înzestrare a populaţiei cu diverse articole casnice şi a popularităţii pe care o vor câştiga cardurile de credit.

Totuşi, Ioniţă crede că, pe termen scurt, sub efectul aversităţii faţă de risc, este de aşteptat ca ponderea creditelor negarantate să se diminueze sensibil.