Isărescu: Este posibil ca acordul de la Viena cu cele nouă bănci să fie uşor revizuit

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

"Trebuie să vedem şi ce este cu această rezervă pe termen lung şi, în măsura în care ea a fost creată în relaţia mamă bănci-fiică, atunci este posibil ca şi acordul de la Viena, în care sub umbrela FMI şi CE ne-am înţeles cu cele nouă bănci să-şi păstreze expunerea pe România, să fie uşor revizuit şi atunci ar trebui să avem o discuţie şi o explicaţie ca acest lucru să nu fie înţeles negativ: au plecat băncile cu banii. Nu, s-a redus expunerea faţă de România, deci s-a redus şi datoria pe termen scurt", a precizat Isărescu.

Surse oficiale au declarat săptămâna trecută că principalele nouă bănci străine din România se vor întâlni pe 22 iulie, la Bruxelles, cu FMI, BNR şi CE pentru a patra evaluare a acordului încheiat în martie 2009 la Viena şi, cel mai probabil, vor cere din nou reducerea expunerilor de pe piaţa locală.

Guvernatorul băncii centrale a explicat că "o bună parte" din datoria pe termen scurt o au sucursalele din România faţă de băncile mamă, care au împrumutat publicul român, de multe ori populaţia, deci se poate spune ca este datoria românilor.

"Aici este o legătură. De ce am ajuns aici? Binenţeles că sunt multe discuţii - dacă trebuia populaţia să se împrumute, dacă aceasta nu a fost, potrivit teoriei conspiraţiei internaţionale, o mare manevră prin care trebuie cetăţeanul român a fost adus în starea de îndatorat, bănuiesc că este şi o reacţie la blocajul total al importurilor din anii '80", a continuat Isărescu.

El a dat ca exemplu faptul că, în trecut, în cadrul unei discuţii televizate, a intervenit consilierul său Adrian Vasilescu pentru a încerca descurajarea creditului de consum, dar acesta "a fost certat" că nu doreşte dezvoltarea populaţiei.

"Domnul Vasilescu a fost certat de câteva doamne care i-au reproşat că: «ce vreţi domnule Vasilescu să rămânem la mătură? Adică noi nu avem dreptul să cumpărăm aspiratoare, maşini de spălat, să cumpărăm…?» Nu e glumă aici. Nu văd aşa un demon care a împins populaţia din România să facă aceste achiziţii. Probabil a fost o nevoie istorică după atâţia ani, dar se plăteşte acest lucru", a concluzionat Isărescu.

După încheierea acordului de finanţare internaţională cu România, FMI şi Comisia Europeană au obţinut acordul scris al primelor nouă bănci străine în funcţie de activele deţinute în România că îşi vor menţine expunerile la nivelul înregistrat în martie 2009.

De la începutul acestui an, grupurile financiare cu expunere pe regiunea Europei Centrale şi de Est au solicitat o mai mare libertate în a transfera capitalurile între statele din regiune şi colaborare între autorităţile de reglementare din aceste ţări pentru o supraveghere consolidată.

Grupurile mamă ale principalelor nouă bănci cu capital străin au semnat, în august 2009, scrisori bilaterale de angajament pentru menţinerea nivelului expunerii pe piaţa românească la nivelul din martie şi a ratei de solvabilitate a sucursalelor peste 10%.

Cele nouă bănci s-au mai întâlnit în primăvara acestui an la Atena pentru a aproba continuarea iniţiativei de la Viena.

Acordurile au fost semnate de Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank, Piraeus Bank şi UniCredit, care deţin 70% din piaţa din România.