Isărescu: Nivelul de trai va creşte dacă se refinanţează datoria şi se face deficit extern

"Nivelul de trai este legat de altceva şi trebuie să înţelegeţi că a face o corelaţie - avem creştere economică trebuie să crească şi nivelul de trai, această corelaţi nu este valabilă decât dacă toată creşterea economică se duce în nivelul de trai. Or, România, uitaţi-vă tot la cifre, a redus substanţial deficitul extern. Când ai deficit extern ce înseamnă? Aveam 14%. Iei mai mult din exterior, cu 14%, păi asta înseamnă creştere pe trei ani de zile, decât dai în exterior. Foarte bine, pentru că trăieşti mai bine câtă vreme iei mai mult din exterior. Soseşte însă momentul, exact ca un credit, creşti cu 14% mai mult decât produci, eu simplific acum lucrurile (...) dar când reduci de la 14% la 4% dintr-o dată ai zece procente cu care fie scade producţia, şi atunci scade şi nivelul de trai, fie scade altceva, te împrumuţi din altă parte şi aşa mai departe", a spus Isărescu, întrebat dacă egalizarea cifrelor de inflaţie nu ascunde de fapt o deteriorare a nivelului de trai şi cum de nu se simte creşterea economică la nivelul populaţiei.

Şeful băncii centrale a ţinut să spună că lucrurile au fost aşezate destul de bine de către România ca să nu fie o cădere dramatică a nivelului de trai.

"Dar şi anul trecut, când am avut creştere economică de 3,5%, iar lumea spune nu o simt în buzunar, deficitul extern s-a redus de la 4% la 1%. Păi dacă le puneţi în balanţă, ai o reducere a deficitului extern de 3% şi o creştere economică de 3,5%. Păi de unde să mai crească nivelul de trai? Eu acum simplific foarte mult", a spus guvernatorul BNR.

Isărescu a precizat că nu există niciun fel de "ascunziş" în cifrele privind inflaţia, care evoluează pozitiv, iar creşterea nivelului de trai se va simţi în perioada următoare, dacă nu se va îmbunătăţi în continuare balanţa de plăţi.

"Dacă se îmbunătăţeşte balanaţa de plăţi, de exemplu, şi punem bani deoparte şi vrem să rambursăm datoria externă cum s-a făcut în anii '80, că am văzut şi lucruri din acestea, nu o să crească nivelul de trai. Chiar dacă o să ai creştere economică, dai banii înapoi. La fel ca dumneavoastră, dacă aveţi un credit şi nu vreţi să-l refinanţaţi, daţi banii înapoi, strângeţi cureaua. Dacă rămânem la 1-2% deficit extern, dacă se măreşte deficitul cu atât mai mult impactul este pozitiv asupra nivelului de trai, se adaugă la creştere economică", a adăugat Isărescu.

Oficialul BNR crede că cea mai bună soluţie pentru viitor nu este restrângerea datoriei, ci menţinerea ei la acest nivel, prin refinanţarea actualelor împrumuturi.

"Intră bani în România, dar se plăteşte mai mult. Ies mai mulţi. N-am plătit toată datoria şi nu cred c-o s-o plătim. Poziţia noastră, şi a mea personală, este ca şi datoria publică şi datoria externă în general, care depinde de firmele private, este să aplatizăm lucrurile cam pe unde sunt în prezent. S-o refinanţăm, dar este o decizie foarte importantă, strategică", a spus Isărescu.

Datele statistice indică o deteriorare semnificativă a nivelului de trai de la debutul crizei financiare, din octombrie 2008.

Potrivit INS, la finele anului 2008, indicele câştigului salarial real faţă de luna octombrie 1990 a fost de 139,4%, iar în martie 2014 este de 127%, cu 12 puncte sub valoarea din urmă cu cinci ani. Altfel spus, românii au pierdut în termeni reali la salariu, deşi nominal cifrele indică o creştere de 14,5% din decembrie 2008 până în martie 2014, de la un salariu mediu net de 1.489 la 1.706 lei.

Raportat la cursul mediu, salariu din decembrie 2008 echivala cu 404 euro, în timp ce salariul din martie 2014 echivalează cu mai puţin de 380 de euro.

Totodată, datele BNR indică o deteriorare aproape constantă a venitului disponibil (venituri nete minus cheltuieli lunare), mai accentuaută în 2009-2010, cu o revenire în 2011, şi apoi noi scăderi în 2012 şi 2013.

În urmă cu două zile, Isărescu a explicat că povara fiscală a crescut în ultimii ani pentru că România a trebui să facă două corecţii masive, ajustarea deficitului bugetar cu 7,2 puncte procentuale şi a deficitului de cont curent cu 12 puncte procentuale, iar în aceste condiţii companiile a trebuit să plătească mai mult către stat, pentru că "cineva trebuia să plătească".

La conferinţa de joi, Isărescu a mai spus că nu este în favoarea aprecierii leului, pentru că nu crede că economia şi exporturile au performat chiar atât de bine încât să justifice o astfel de evoluţie. Această poziţionare este practic contrară unei politici care doreşte să evite o corecţie şi mai mare a deficitului extern. Aprecierea monedei ar face mai accesibile pentru populaţie mărfurile din import.

Banca centrală a fost în permanenţă un susţinător al ajustării fiscale şi de cont curent, iar în acest sens a susţinut inclusiv măsurile de tăiere a salariilor bugetarilor şi pensiilor propuse în 2010, cea din urmă fiind înlocuită ulterior cu majorarea TVA, şi care s-au reflectat direct în scăderea nivelului de trai.