Lazea: România ocupă locul 3 în UE după ponderea investiţiilor în PIB. Nevoile trebuie prioritizate

"Foarte important de înţeles este că România, ca şi pondere în PIB a cheltuielilor de investiţii, se află printre primele trei locuri în Europa, numai că nu ne-ar ajunge nici 100% din PIB la cele 40.000 de proiecte deschise astăzi. O primărie nu poate să aibă şi şcoală, şi poduri, şi dispensar, şi drumuri şi stadioane, cum şi-au deschis toate în ultimii 20 de ani. Ceea ce se întâmplă în unele locuri la nivel central trebuie replicat la toate nivelurile. Şi atunci avem acest paradox, cheltuieli de investiţii ca procent din PIB printre cele mai mari din Europa şi necesităţi nelimitate şi neprioritizate", a spus Lazea, în cadrul unei conferinţe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).

El a arătat că prioritizarea investiţiilor este necesară şi datorită faptului că este solicitată de Comisia Europeană, în cadrul semestrului european.

"Şitiţi că România trebuie să trimită în fiecare primăvară programul naţional de reformă şi programul de convergenţă, iar acestea trebuie să fie consistente unul cu altul. Este un exerciţiu de prioritizare care poate ajuta autorităţile să-şi definitiveze anumite proiecte. Este un bun exerciţiu", a spus economistul.

Pe de altă parte, Lazea a atras atenţia că este nevoie de conştientizarea diferenţelor regionale importante existe în România.

"Trebuie să conştientizăm că România este pe locul doi ca diferenţe regionale, după Marea Britanie. Programul acesta nu vorbeşte nimic despre Moldova. Nu s-ar părea că în România suferă foarte multă lume de teama dezechilibrelor regionale şi lucrul acesta se vede, suntem pe locul 26 din 27 de state", a subliniat economistul-şef al BNR.

Întrebat despre dublarea investiţiilor străine directe în primele două luni ale acestui an, Lazea a menţionat că cifra este îmbucurătoare, dar nu este extrem de relevantă întrucât perioada este prea scurtă pentru a trage concluzii şi trebuie să existe referire la faptul că anul trecut a fost foarte slab, deci există un efect de bază.

Totodată, Lazea a spus că mai important decât cantitatea investiţiilor străine realizate este calitatea investitorilor.

"S-a vehiculat o cifră de cantitate. S-a vorbit de aproximativ 25 de miliarde de euro în următorii 5-6 ani. Ceea ce pare foarte plauzibil, dacă până acum a atras circa 50 de miliarde de euro. Dar mai important decât cantitatea mi se pare calitatea investitorilor, şi calitatea sau tipul de investitorii pe care România sau orice ţară o atrage depinde de condiţiile macroeconomice şi condiţiile instituţionale", a continuat economistul.

El a menţionat că în România condiţiile macroeconomice vor trebui să respecte criteriile de convergenţă nominală.

"Deci nu vom avea - poate mulţi investitori străini speră - o relaxare pe partea de inflaţie, deficite extern şi intern, datorie publică şi aşa mai departe, nu numai pentru că suntem acum parte din pachetul euro plus şi acordului cu FMI, ci şi pentru că chiar dacă nu am face parte din cele două programe piaţa de capital ar penaliza brusc şi sever orice fel de derapaj", a explicat Lazea.

El a precizat că riscul de ţară pentru România s-a îmbunătăţit semnificativ în ultima perioadă.

"Condiţiile macroeconomice sunt jumătatea din garanţia că vom atrage o anumită calitate de investitori străini. Pentru că trebuie să spunem deschis sunt unii investitori străini care se simt bine dacă condiţiile macroececonomice sunt relaxate şi subrede, sunt alţii cărora le convin condiţiile instituţionale la limita legalităţii, dar nu de ei vorbim, ci de cei serioşi. Astfel, în ceea ce priveşte condiţiile instituţionale, trebuie să spunem că studii internaţionale au relevat faptul că investitorii străini serioşi se uită la patru aspecte: flexibilitatea forţei de muncă, infrastructură, funcţionarea justiţiei şi adâncimea pieţelor financiare", a mai arătat Lazea.

Economistul-şef al BNR a arătat că Guvernul a "făcut destul de multe" în privinţa flexibilizării pieţei muncii, iar lucrurile au început să "se mişte" în sectorul de infrastructură.

Investiţiile străine directe în România au crescut de peste două ori în primele două luni ale acestui an, la 294 milioane de euro, comparativ cu suma de 140 milioane de euro raportată pentru perioada similară a anului trecut, conform datelor BNR.

CIS a dezvoltat un punctaj de la 1 la 5 prin care a măsurat practicabilitatea proiectelor, iar autostrada Nădlac - Sibiu a obţinut cel mai mare punctaj, de 4,6. Investiţia este estimată la 3 - 4 miliarde euro, din care costuri bugetare pe termen mediu de numai 580 milioane euro, restul reprezentând cofinanţare de la Uniunea Europeană. Acest proiect ar avea ca impact o creştere de 3,6 puncte a PIB pe termen mediu, perioadă în care va duce la crearea a 74.000 de noi locuri de muncă.

Al doilea punctaj, de 3,3, a fost obţinut de autostrada Bucureşti-Braşov, urmat de continuarea proiectelor de infrastructură cerute de Ford, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii rutiere şi de căi ferate Craiova -Bucureşti şi a portului Constanţa, şi hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti.

Top 5 Priorităţi Investiţionale propus de CIS este completat de proiectul paneuropean Extreme Light Infrastructure (ELI), "care ar putea repoziţiona România pe harta globală în domeniul cercetării". Potrivit CIS, proiectul ar putea atrage investiţii totale de un miliard de euro în următorii şapte ani, iar la finalizare Măgurele ar putea deveni un centru tehnologic de referinţă şi ar putea atrage investiţii suplimentare cum ar fi un centru de back-up şi dezvoltarea de unităţi medicale avansate. O parte din costuri ar putea fi acoperită tot din fonduri europene.

Raportul CIS arată că primele cinci priorităţi investiţionale ar avea un impact în următorii cinci ani de 9,5 puncte în creşterea PIB şi ar duce la crearea a 189.000 de locuri de muncă. Investiţiile totale calculate de CIS s-ar ridica la 10 miliarde euro, din care costuri bugetare numai 2,4 miliarde euro. În acelaşi timp, aceste proiecte ar aduce venituri bugetare suplimentare de 3,6 miliarde euro.