Matei Păun, Black Sea Fund: Este posibil ca peste un an să vorbim despre o recesiune complicată, iar revenirea va fi mai complicată decât în cazul crizei financiare din 2008 -2009

Nivelul inflaţiei în creştere continuă ar putea duce la o recesiune în România în 2023, iar revenirea va fi mai complicată decât în cazul crizei financiare din 2008 -2009, o situaţie asemănătoare întâlnită în anii '70, în timpul crizei petrolului, afirmă Matei Păun, co-fondator al Black Sea Fund.

3129 afișări
Imaginea articolului Matei Păun, Black Sea Fund: Este posibil ca peste un an să vorbim despre o recesiune complicată, iar revenirea va fi mai complicată decât în cazul crizei financiare din 2008 -2009

Matei Păun, Black Sea Fund: Este posibil ca peste un an să vorbim despre o recesiune complicată, iar revenirea va fi mai complicată decât în cazul crizei financiare din 2008 -2009

“Observ că funcţionăm într-o economie din ce în ce mai precaută, văd decizii de achiziţii sau de investiţii care tind să fie amânate, văd presiuni substanţiale de inflaţie. Lucrurile se complică pentru că aceste presiuni nu s-au materializat încă de-a lungul întregului lanţ economic, dar este foarte clar că anumite segmente funcţionează sub o tensiune foarte mare.

Suntem într-o perioadă de incertitudine, ceea ce duce la o crispare. Dacă în urmă cu şase luni lucrurile erau destul de clare şi previzibile, iar acest lucru crea un fundament solid pentru investiţii, acum acest sentiment nu prea mai există. Nu este cazul de panică, dar este clar că lumea a încetinit luarea deciziilor, a început să se uite tot mai atent. Este clar că nu prea mai există premisele pentru o creştere susţinută, dar nici nu putem vorbi încă de un declin evident.

Este posibil ca peste un an să vorbim clar despre recesiune şi, de această dată, ar putea fi o recesiune complicată din cauza inflaţiei. De obicei, când intri într-o recesiune ai câteva pârghii monetare pe care le poţi activa, dar, într-un context inflaţionist, aceste parghii nu mai sunt disponibile. În mod normal într-o recesiune băncile centrale caută să ieftinească banul astfel încât el să circule mai repede. Dar lovite de inflaţie, băncile centrale vor fi nevoite să facă fix invers. Adică să scadă viteza de circulaţie astfel încât banul să devină mai scump, lucru care ar putea accelera recesiunea. În acest mod ne îndreptăm către o situaţie destul de complicată în care vom avea două fenomene - recesiune şi inflaţie - care se ciocnesc cap în cap. Lupta cu inflaţia fiind considerată primordială de către băncile centrale este o veste proastă pentru prognozele de creştere economică. Inflaţia în cantităţi mici nu este neapărat ceva rău, dar peste un anumit nivel devine o boală care trebuie neaparat tratată.

Ceea ce se întâmplă acum a avut loc ultima dată în anii '70 ca urmare a „şocului petrolier”. Este prima criză din ultimele decenii din care nu putem ieşi tipărind bani. Dacă ne uităm la criza economică declanşată de Covid-19, am depăşit-o generând lichidităţi enorme de bani, dacă ne uităm la criza din 2008, am trecut peste acei ani tot printând sume foarte mari de bani. Mereu am avut această supapă de care s-au folosit guvernele şi băncile centrale. De această dată nu putem acţiona la fel pentru că am pune paie pe foc, am stârni şi mai mult inflaţia, ceea ce poate duce la hiperinflaţie, inflaţie necontrolată. De aceea există şanse importante ca în curând principalele economii occidentale să intre în recesiune.

Faţă de criza din 2008-2009 efectele vor fi altele. În 2008, cele mai mari efecte au fost şomajul şi lipsa de activitate economică. Oamanii şi-au pierdut locurile de muncă, iar Guvernul a impus măsuri de austeritate care au accentuat pierderea de joburi. Acum, cred că impactul cel mai mare va fi legat de faptul că banii îşi vor pierde valoarea. Preţurile vor creşte fără ca salariile să crească şi ele la fel de mult. Dacă tu ai azi un buget de 100 de lei, îţi cumperi un coş de alimente, iar peste trei-şase luni vei cumpăra mai puţin. Ceea ce înseamnă o sărăcire voalată a populaţiei. Inflaţia există deja de mai multe luni, populaţia cu siguranţă simte deja acest lucru. Şi, din păcate, acest lucru s-ar putea să se accentueze înainte să se îmbunătăţească şi să vină la pachet cu o criză economică în care oamenii să sufere nu doar că se devalorizează banii, ci şi că se trezesc daţi afară. Este o criză mult mai periculoasă şi mult mai dureroasă pentru care nu văd un mijloc de ieşire foarte clar, palpabil.

De asemenea, multe lucruri vor depinde de factori care nu sunt sub controlul nostru. Cu cât se agravează situaţia din Ucraina, cu atât vom simţi consecinţe economice, va spori inflaţia. Sunt mai multe aspecte pentru care nu văd un deznodământ rapid şi pot să apară consecinţe economice destul de nefaste pentru Occident, pentru noi toţi. Lucrurile nu par să se liniştească curând în Ucraina şi cu cât se agravează situaţia, s-ar putea să se înrăutăţească şi consecinţele economice. Cu cât furnizarea de energie dinspre Rusia stagnează mai mult, cu atât impactul economic este mai mare. Acum avem nişte sancţiuni care au creat un impact economic destul de mare şi la ruşi şi în Occident, dar dacă aceste evenimente continuă şi consecinţele economice vor creşte.

Dar dincolo de asta râmânem cu problema fundamentală de inflaţie care poate duce în criză. Luptându-ne cu inflaţia suntem obligaţi să creăm o recesiune. Aceasta este de fapt problema.

O criza similară a mai fost în anii '70 şi a durat aproape un deceniu. A fost o criză care a generat o inflaţie foarte puternică din cauza embargo-ului impus Occidentului de către ţările producătoare de petrol. Criza aceasta nu a fost rezolvată într-un an, doi, ci abia la începutul anilor '80 de către Paul Volcker, preşedintele FED (Federal Reserve – banca centrală a SUA). El a scăpat SUA de inflaţie doar cu o perioadă de dobânzi foarte, foarte mari. La vremea respectivă dobânzile erau între 10-20%.

Este foarte probabil ca economia SUA să ajungă în şase-opt luni în recesiune şi îmi este greu să cred că România va fi ferită.

În ceea ce priveşte deschiderea pentru investiţii, există în continuare bani doar că a crescut destul de mult reticenţa oamenilor pentru a-i folosi. Această reticenţă depinde destul de mult de zona geografică, dar la noi au impact atât inflaţia cât şi situaţia din Ucraina. Poate în SUA contează mai mult inflaţia decât războiul, dar pentru noi contează destul de mult şi războiul. În Europa Centrală şi de Est situaţia ar putea derapa mai mult pentru că este o zonă expusă puternic din punct de vedere energetic la Rusia.

Ceea s-a schimbat în primele luni din acest an faţă de 2021 este legat de amploarea discuţiilor despre inflaţie, de faptul că antreprenorii simt că trebuie să crească preţurile. Există un sentiment de amânare, de a aştepta cum evoluează lucrurile înainte de a construi o hală nouă, de a creşte capacitatea de producţie sau de a angaja încă cinci oameni. Şi, dacă tot mai mulţi oameni sunt mai precauţi, cu atât influenţează o scădere economică care validează precauţia şi intri într-un cerc vicios.

Pentru noi ca fond nu este neapărat o problemă. Pe de o parte complică planul de business şi jobul nostru, dar ne creează oportunităţi interesante. Pentru că noi avem capacitatea să gândim pe termen lung şi dacă înţelegi ce şi de ce se întâmplă, ce impact are un lucru într-un anumit context, o astfel de situaţie poate deveni o oportunitate.

Această perspectivă nu ne-a blocat, avem un mandat de la investitori să investim banii pentru că sunt situaţii interesante. În prezent avem discuţii cu mai multe companii din zona de sănătate, packaging, IT şi sperăm ca în curând să încheiem tranzacţii noi”.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici