Opinie Sorin Pâslaru: 19.000.000 de locuitori. Decontul că nu am pus nimic în loc

• Economic

  • S&P a reconfirmat ratingul României la nivelul "BB+", cu perspectivă stabilă 19:27
  • Wall Street Journal: Guvernul japonez vrea să promoveze vânzarea de obligaţiuni cu o trupă pop de 92 de fete - FOTO 18:30
  • Deficitul bugetar a urcat la 0,83% din PIB în aprilie, de la 0,56% în martie 17:48
  • Cursul a urcat până la 4,4750 lei/euro pe piaţa interbancară, un nou maxim istoric 17:25
  • Grecii au miliarde de euro ascunşi în case şi devin ţinte foarte atractive pentru hoţi 16:34

Dacă avea cineva un plan să alunge românii din ţară prin distrugerea de locuri de muncă în ultimii 20 de ani, i-a reuşit.

În 1992 erau 22,8 milioane de români, iar la recensământul din 2002 erau 21,6 milioane de români. În prima decadă după Revoluţie, populaţia a scăzut cu 1,2 milioane de locuitori. Ritmul s-a dublat în ultimii 10 ani, între 2002 şi 2012.

Conform informaţiilor Institutului de Statistică date ieri publicităţii, au mai rămas în România 19 milioane de români. 2,6 milioane de români au dispărut din statistici în ultimii zece ani din care opt de creştere economică, deci teoretic o perioadă în care românii trebuia să se înmulţească pentru că PIB per capita a crescut substanţial.

Ce fel de lideri pot administra o ţară a cărei populaţie scade cu 260.000 pe an pe timp de pace? Din care lumea practic fuge?

Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Petre Roman, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Radu Vasile, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc şi Mugur Isărescu - cei care conduc această ţară de 20 de ani - trebuie acum practic să vină şi să explice: cum de au luat o ţară cu zero datorii externe, 22,8 milioane de locuitori şi opt milioane de locuri de muncă şi după 22 de ani datoria externă este de 100 miliarde de euro, datoria statului este de 50 miliarde de euro, numărul de locuitori este de 19 milioane, iar numărul de locuri de muncă este de 4,2 milioane?

Sau cum după 22 de ani nu există viaţă economică, întreprinderi care să ofer locuri de muncă viabile decât în câteva oraşe mari, restul ţării fiind un deşert industrial?

Indiferent cine pune aceste întrebări, un răspuns trebuie dat. A venit decontul. Nu poţi spune că ai un model de dezvoltare a unei ţări părăsite pe zi ce trece.

Citeşte mai departe pe www.zf.ro