Plata defalcată a TVA măreşte costurile birocratice ale firmelor şi le complică afacerile, acuză patronii IMM. Cum este în alte state din Europa

Liderii patronatelor şi experţii fiscali reacţionează vehement faţă de intenţia Ministerului Finanţelor de a introduce plata defalcată (în cont separat) a TVA şi arată că această măsură va duce la creşterea costurilor birocratice şi la complicarea relaţiilor de afaceri ale firmelor vizate.

Share pe Facebook 1163 afişări

Plata defalcată a TVA măreşte costurile birocratice ale firmelor şi le complică afacerile, acuză patronii IMM. Cum este în alte state din Europa

Potrivit unui proiect lansat de Ministerul Finanţelor, firmele îşi vor deschide un cont separat în care vor vira, defalcat, Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), măsura fiind opţională de la 1 septembrie şi obligatorie de la 1 octombrie 2017.

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că modificarea Codul fiscal şi reglementarea mecanismului privind plata defalcată a TVA va avea „efecte negative semnificative” asupra IMM-urilor. Vor apărea, astfel, potrivit CNIPMMR, „costuri suplimentare generate de modificarea sistemelor informatice contabile; costuri bancare suplimentare cu noul cont, comisioane bancare suplimentare; afectarea cash flow-ul şi blocarea banilor, deoarece pentru procedurile ANAF nu sunt prevazute termene de aprobare şi sancţiuni; dublarea numărului de plăţi, măsuri suplimentare de verificare şi de management pentru TVA (obligaţia contribuabililor de a determina/verifica contul de TVA, obligaţia de a vira direct la bugetul de stat suma reprezentând TVA afferentă achiziţiilor de la furnizorii/prestatorii care nu le-au comunicat un cont de TVA şi de a notifica acest fapt furnizorilor/prestatorilor); eforturi semnificative de implementare tehnică, având în vedere termenul foarte scurt: instituirea plăţii defalcate a TVA obligatoriu începând cu 01 octombrie 2017; neclarificarea tuturor aspectelor procedurale, de exemplu pentru factoring, reţineri de garanţii de bună execuţie, sume achitate pe baza facturilor de decontare, în numele şi contul altei persoane impozabile sau compensări”.

Toate aceste efecte se vor manifesta „în condiţiile în care se majorează semnificativ amenzile”, proiectul prevăzând o amendă egală cu 50% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului; amendă cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de lei; amendă egală cu 10% din suma reprezentând TVA nevirată în contul de TVA al furnizorului/prestatorului.

„România va fi singura ţară din UE care va aplica mecanismul privind plata defalcată a TVA în mod generalizat şi obligatoriu începând cu data de 1 octombrie 2017 (pentru toate persoanele impozabile şi instituţiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, cu excepţia persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA), fără consultări reale cu toate părţile interesate, fără analize de impact, fără testul IMM, fără testarea fezabilităţii mecanismului, fără clarificarea tuturor aspectelor procedurale, fără luarea în considerare a poziţiei partenerilor sociali, fără informarea şi pregătirea contribuabililor”, atenţionează CNIPMMR.

În consecinţă, CNIPMMR nu susţine măsura plăţii defalcate a TVA, „pentru următoarele considerente: iniţiatorul proiectului nu a aplicat Testul IMM, nu a analizat efectele asupra activităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, încălcând dispozitiile art. 91 din Legea nr. 346/ 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; iniţiatorul proiectului nu a respectat principiile fiscalităţii, respectiv asigurarea informării contribuabililor, cu modificarea/completarea Codului fiscal prin lege, care intră în vigoare în termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum şi predictibilitatea impunerii, conform cu care trebuie să se asigure stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor obligatorii pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificâri în sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii”.

În special pentru modificarea legilor organice, CNIPMMR reiterează importanţa dialogului social calitativ, consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social, potrivit dispoziţiilor art. 121 lit. b) din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, republicată, consultarea organizaţiilor reprezentative ale întreprinderilor mici şi mijlocii privind conţinutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact şi a Testului IMM, cu valorificarea în mod corespunzător a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificării poziţiei lor, documente ce vor însoţi proiectul de act normativ până la adoptare, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (5) din Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”, precizează confederaţia patronală.

În acelaşi context, Ioana Iorgulescu, director executiv al Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică din cadrul companiei de consultanţă fiscală EY România, a arătat că mecanismul de plată defalcată a TVA va complica relaţiile de afaceri ale firmelor vizate.

„Termenul pentru implementarea acestei măsuri, opţional de la 1 septembrie şi obligatoriu de la 1 octombrie, este nerealist de scurt şi arată că nu s-a ţinut cont de nevoile mediului de afaceri privind, de exemplu, adaptarea sistemelor informatice şi identificarea de soluţii operaţionale (şi nu în ultimul rând, materiale). Deşi în Nota de fundamentare se menţionează că impactul asupra mediului de afaceri este favorabil, această concluzie nu este documentată printr-un studiu de impact care să arate cifre concrete privind, pe de o parte, avantajele aduse bugetului de stat şi, pe de altă parte, impactul asupra mediului de afaceri”, a transmis miercuri expertul fiscal.

Scopul declarat al sistemului este eliminarea sau reducerea semnificativă a concurenţei neloiale din partea evazioniştilor. Dar, în practică, sistemul înseamnă „pedepsirea” contribuabililor de bună-credinţă „prin blocarea resurselor financiare (având consecinţele financiare şi comerciale negative aferente) în conturile dedicate TVA şi restituirea lor (dacă este cazul) doar în baza autorizării ANAF”, notează Ioana Iorgulescu. „Prin urmare, sistemul presupune indisponibilizarea resurselor contribuabililor şi punerea lor la dispoziţia bugetului de stat înainte de termenul legal, fără dobândă sau vreun alt fel de motivaţie fiscală (cum ar fi, de exemplu, acordarea unui calificativ bun în vederea reducerii riscului fiscal şi accelerarea rambursărilor de TVA)”.

Pe partea administrativă, pe lângă costurile uriaşe (la nivelul sutelor de mii de euro, în funcţie de dimensiunea companiei) ce ar trebui mobilizate pentru adaptarea sistemelor informatice şi financiar-contabile, monitorizarea plăţilor defalcate va deveni mult mai complexă şi va antrena resurse suplimentare din partea companiilor, atenţionează expertul. „Să ne gândim la un operator din domeniul telecomunicaţiilor, care realizează încasări de la diverşi beneficiari (persoane impozabile sau nu, înregistrate în scopuri de TVA sau nu, pentru operaţiuni supuse unor cote diferite de TVA), atât prin numerar cât şi transfer bancar (că să nu mai vorbim de cartele multipurpose sau alte tipuri de vouchere), având disponibile conturi bancare deschise la cinci bănci comerciale (cel puţin). După intrarea în vigoare a mecanismului de plată defalcată a TVA, pe lângă investiţia în adaptarea sistemului ERP, o astfel de companie ar trebui să înfiinţeze un departament care să se ocupe exclusiv de monitorizarea plăţilor TVA realizate de benficiari, ceea ce ar însemna o reală piedică în desfăşurarea activităţii sale de bază. Ce să mai vorbim de companiile care folosesc un centru de servicii externalizate (SSC), de exemplu din India?”.

În plus, inclusiv persoanele nerezidente înregistrare în scopuri de TVA în România vor avea obligaţia de deschidere a conturilor de TVA. „O astfel de obligaţie se adaugă la numeroasele obligaţii administrative (menţionăm aici doar declaraţia 394) care fac, oricum, România un mediu de afaceri neatractiv pentru investitorii străini”, atenţionează oficialul EY România.

Şi consultanţii fiscali din cadrul companiei PwC România sunt contrariaţi de proiectul normativ. „Introducerea noului sistem privind plata defalcată a TVA, prin care se intenţionează utilizarea unui cont bancar dedicat încasărilor şi plăţilor de TVA va avea efecte semnificative asupra companiilor din România”, sunt de părere specialiştii.

„PwC România susţine necesitatea implementării unor măsuri de creştere a gradului de colectare a TVA la bugetul de stat şi de combatere a evaziunii fiscale, însă astfel de măsuri trebuie să fie întotdeauna proporţionale cu scopul urmărit şi documentate prin studii de impact care să evidenţieze beneficiile estimate ale măsurilor propuse în contrapartidă cu eventualele costuri generate de implementarea acestora”, a declarat Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România şi Europa de Sud Est.

„Noul sistem privind plata defalcată a TVA va genera dificultăţi de cash-flow majore la nivelul companiilor, costuri suplimentare şi sarcini adiţionale pentru contribuabili legate de adaptarea sistemelor IT şi a programelor de contabilitate, gestionarea plăţilor, precum şi cu modificarea procedurilor interne de lucru. De asemenea, companiile vor suporta costuri adiţionale cu comisioanele bancare generate de creşterea semnificativă a tranzacţiilor bancare şi cu eventualele sancţiuni impuse în cazul unor erori sau întârzieri de implementare”, arată Mihaela Mitroi.

„Am dori să atragem atenţia asupra consecinţelor atrase de implementarea sistemului, atât la nivelul contribuabililor ce vor avea dificultăţi operaţionale în vederea implementării sistemului într-un termen extrem de scurt, precum şi la nivelul ANAF, care va avea sarcini suplimentare cu privire la aprobarea solicitărilor de transfer a unor sume din contul de TVA în contul curent”, a adăugat Mihaela Mitroi.

„Pentru implementarea acestui sistem, este necesară obţinerea unei aprobări din partea Comisiei Europene privind aplicarea unei măsuri de derogare de la Directiva de TVA, întrucât limitarea scopului în care pot fi utilizate sumele de TVA colectată şi implicit a dreptului de dispoziţie asupra acestora este asimilată cu un drept de dispoziţie al administraţiei fiscale asupra sumelor de TVA. O asemenea măsură nu a fost implementată în niciun alt stat membru al Uniunii Europene, un sistem similar fiind propus spre implementare doar opţional în Polonia şi numai pentru anumite sectoare specifice din economie unde riscul evaziunii fiscale este ridicat în Italia, care a obţinut şi o derogare în acest sens”, a conchis Mihaela Mitroi.

Conform noului sistem privind plata defalcată a TVA, la momentul efectuării unei livrări de bunuri/prestări de servicii furnizorul va avea obligaţia de a comunica beneficiarului un cont dedicat de TVA (deschis la unităţi ale trezoreriei statului sau la instituţii de credit), urmând ca beneficiarul să efectueze plata contravalorii TVA în contul de TVA al furnizorului, fiecare factură având, în acest sens, două plăţi aferente, una pentru TVA, respectiv, una pentru baza impozabilă.

Sumele încasate în contul de TVA pot fi folosite de către contribuabili doar pentru a achita la rândul lor TVA datorată către furnizorii acestora sau către bugetul de stat la termenele stabilite de lege. În cazul încasărilor în numerar, cu cardul sau prin substitute de numerar, contribuabilul va avea obligaţia virării în contul de TVA propriu a sumelor de TVA aferente în termen de maxim 3 zile lucrătoare de la încasare. Sumele din contul de TVA pot fi transferate către un cont curent al titularului numai cu aprobarea prealabilă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), procedura şi condiţiile de aprobare urmând a fi publicate.

Proiectul de Ordonanţă privind plata defalcată a TVA are următoarele prevederi principale:
- Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligaţia să deschidă conturi distincte pentru încasarea şi plata TVA
- Instituţiile publice înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 din Codul fiscal au obligaţia să deschidă conturi distincte pentru încasarea TVA. Conturile de TVA se deschid în lei şi, după caz, în valută
- Plata defalcată a TVA se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile din punct de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal, pentru care locul, conform prevederilor art. 275 sau art. 278 din Codul fiscal, se consideră a fi în România, efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, cu excepţia următoarelor: a) operaţiunile pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei conform art. 307 alin. (2) – (5) sau art. 331 din Codul fiscal; b) operaţiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 310 - 3151 din Codul fiscal
- Persoanele impozabile şi instituţiile publice, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate în scopuri de TVA, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate într-un cont distinct deschis de furnizor/prestator, cu excepţia persoanelor fizice impozabile care nu sunt înregistrate şi nu au obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA
- În cazul plăţii parţiale a contravalorii livrării de bunuri ori a prestării de servicii, precum şi în cazul plăţii unui avans, fiecare plată se consideră că include şi TVA aferentă care se determină prin aplicarea procedeului sutei mărite, respectiv 19 x 100/119, în cazul cotei standard, şi 9 x 100/109 sau 5 x 100/105, în cazul cotelor reduse. Beneficiarii care plătesc parţial o factură în care sunt înscrise operaţiuni supuse mai multor cote de TVA şi/sau mai multor regimuri de impozitare sunt obligaţi să aloce sumele plătite cu prioritate pentru operaţiunile supuse regimului normal de taxare, în ordinea descrescătoare a cotelor. TVA astfel determinată se plăteşte în contul distinct deschis de furnizor/prestator
- Pentru operatorii economici înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal, conturile se deschid automat la unităţile trezoreriei statului din cadrul organului fiscal competent în administrarea acestora, pe baza Listei operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA întocmite şi transmise în sistem informatic de către organele fiscale competente ale ANAF.Conturile operatorilor economici înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal pot fi deschise şi la alte unităţi ale trezoreriei statului stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF. Pentru utilizarea sumelor din conturile deschise automat operatorii economici depun la unităţile trezoreriei statului documentele aferente deschiderii contului, cel târziu la data la care dispun efectuarea unei operaţiuni din contul respectiv
- Conturile deschise se publică pe pagina de internet a MFP sau ANAF şi se actualizează periodic. Informaţiile minime publicate sunt: denumirea titularului de cont, codul fiscal, codul IBAN al contului de TVA şi unitatea trezoreriei la care este deschis contul
- Transferurile se efectuează în urma controlului fiscal realizat de organul fiscal central. Structura competentă, procedura şi condiţiile de aprobare atransferuluise aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

Pe de altă parte, Directiva 2006/112/CE a Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 347 din 11 decembrie 2006, reglementează sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată. Conform dispoziţiilor art. 206 din Directiva 2006/112/CE: „Orice persoană impozabilă obligată la plata TVA are obligaţia de a plăti valoarea netă a TVA cu ocazia depunerii declaraţiei privind TVA prevăzute la articolul 250”. Cu toate acestea, statele membre pot stabili o altă dată pentru plata respectivei sume sau pot solicita efectuarea unor plăţi provizorii anticipate.

Cum se procedează în alte state

Italia: începând cu 1 ianuarie 2015, ca măsură de combatere a evaziunii fiscale în tranzacţiile cu statul şi cu alte organisme publice, s-a introdus un sistem de împărţire a plăţii TVA, acesta fiind plătit direct trezoreriei italiene. Termenul limită de aplicare a sistemului de împărţire a plăţii TVA este 31/12/2017, când guvernul italian se aşteaptă la implementarea integrală a facturării electronice pentru sectorul public . Potrivit Decretului-lege publicat în Monitorul Oficial al Italiei din 24 aprilie 2017, mecanismul de plată divizat va fi extins la: toate serviciile supuse impozitului reţinut la sursă, inclusiv serviciile furnizate de persoanele care desfăşoară activităţi independente, precum şi la tranzacţiile efectuate cu toate administraţiile publice, inclusiv cu societăţile lor controlate şi cu societăţile listate la bursa italiană. În unele cazuri, pot exista efecte financiare semnificative, cum ar fi recunoaşterea periodică a soldurilor de credit TVA. În astfel de cazuri, va fi necesar să se aleagă între alternativele permise, cum ar fi compensarea creditelor prin emiterea de certificate specifice ("visti di conformità") sau rambursarea TVA-ului.


Polonia vizează modificarea Legii privind TVA-ul, introducând un regim de plată separat începând din 2018. Proiectul include o procedură de plată divizată prin care TVA-ul unei vânzări este plătit într-un cont bancar specializat, supravegheat al furnizorului. Autorităţile fiscale pot efectua apoi retrageri directe din contul bancar în momentul decontării normale de TVA-ului furnizorului. Deşi iniţial voluntar, orice furnizor care optează pentru procedură ar fi scutit de alte măsuri de antifraudă. Propunerea de plată divizată a TVA a fost iniţial ridicată în 2015 .


Marea Britanie

Guvernul britanic a lansat recent (20 martie-30 iunie 2017) o consultare cu privire la fezabilitatea unui mecanism de colectare a TVA defalcat pentru vânzările online de către vânzătorii din străinătate către consumatori (B2C). Consultarea introduce conceptul de plată divizată şi caută opinii şi dovezi privind fezabilitatea tehnică a extragerii TVA în timp real prin utilizarea tehnologiei de plată cu carduri şi depunerea acesteia direct la autoritatea fiscală. Sunt de asemenea solicitate opinii asupra principiilor de proiectare şi elaborare a sistemului de plăţi divizate.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
TVA ,
PLATA DEFALCATĂ TVA ,
FISCALITATE
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
PLANUL SECRET care îl poate DĂRÂMA pe Iohannis. Anunţ de ULTIMĂ ORĂ al preşedintelui. „Nu mă tem!”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide