România, al treilea mare cultivator de porumb modificat genetic din UE

• Economic

  • Sfârşitul unei ere: Kodak renunţă la producţia de camere foto şi video pentru a ieşi din faliment. Ce va produce compania în viitor 11:21
  • Olli Rehn: Zona euro studiază posibilitatea creării unui cont special pentru plata datoriei Greciei 06:22
  • Băsescu: Guvernul Boc a rezolvat problemele de fond ale României într-o perioadă extrem de dificilă 20:34
  • Băsescu: Mă aştept să începem restabilirea nivelului de trai dacă economia ne va permite 20:16
  • Directorul general Renault: Dacia este "marca de cucerire" a grupului Renault 19:22

Numărul statelor comunitare care cultivă porumbul Bt, cu rezistenţă crescută la dăunători, a scăzut anul trecut la şapte, după interzicerea acestuia în Franţa.

România a urcat trei locuri faţă de 2007, când se situa pe penultima poziţie, înaintea Poloniei.

Ţara cu cele mai întinse culturi de porumb Bt este Spania, unde suprafaţa a urcat de la 75.148 hectare în 2007 la 79.269 hectare anul trecut, potrivit raportului ISAAA.

Poziţia a doua a fost ocupată de Cehia cu 8.380 de hectare, în urcare de la 5.000 de hectare anul precedent.

Alte patru state au cultivat porumb Bt, respectiv Portugalia (4.851 hectare), Germania (3.173 hectare), Polonia (3.000 hectare) şi Slovacia (1.900 hectare).

În 2008, în UE au fost semănate culturi modificate genetic pe 107.719 hectare, din suprafaţa agricolă totală de circa 60 de milioane de hectare, în creştere de la 88.673 hectare în 2007.

În spaţiul UE poate fi cultivată o singură cultură modificată genetic, respectiv porumbul Bt (MON 810), o variantă a porumbului care conţine toxina bacterială Bt, otrăvitoare pentru insecte.

Consumatorii europeni sunt sceptici în privinţa produselor respective, denumite în mod frecvent "alimente Frankenstein".

Organismele modificate genetic (OMG) sunt plante, animale sau micro-organisme (bacterii, viruşi) ale căror caracteristici genetice au fost modificate în mod artificial pentru a conferi o nouă proprietate. Exemple de astfel de proprietăţi sunt rezistenţa unei plante la o anumită boală sau insectă, creşterea valorii nutriţionale a unui aliment, majorarea productivităţii în cazul culturilor agricole.