Şefii de state şi de guverne din UE iau măsuri împotriva crizei datoriilor

Şefii de state şi de guverne din Uniunea Europeană (UE) au adoptat în noaptea de joi spre vineri, la Bruxelles, un pachet amplu de măsuri împotriva crizei datoriilor, care include consolidarea unui fond de susţinere a ţărilor din zona euro.

45 afișări

Imaginea articolului Şefii de state şi de guverne din UE iau măsuri împotriva crizei datoriilor

Şefii de state şi de guverne din UE iau măsuri împotriva crizei datoriilor (Imagine: www.wikipedia.org)

Acordul, care vine într-un moment în care Portugalia pare să se îndrepte spre un pachet de ajutor financiar extern, a fost posibil datorită unui compromis făcut pentru a răspunde condiţiilor Germaniei. Berlinul a cerut reeşalonarea cotizaţiilor Germaniei la viitorul mecanism de sprijinire a uniunii monetare.

"Am adoptat un pachet complet de măsuri economice. Diferitele elemente ale proiectului au fost fixate, după mai multe luni de negocieri", a declarat preşedintele UE, Herman Van Rompuy.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria economic

Capacitatea efectivă de împrumut a fondului de sprijin pentru statele din zona euro aflate în dificultate, înfiinţat anul trecut, a fost majorată de la 250 de miliarde de euro la 440 de miliarde de euro. Rezolvarea problemei asigurării finanţării suplimentare a fost amânată pentru luna iunie.

Fondului temporar îi va urma în 2013 unul permanent, Mecanismul European de Stabilitate, care va avea o capacitate de împrumut de 500 de miliarde de euro. Din această sumă, 80 de miliarde de euro reprezintă capital vărsat de statele din zona euro. Germania va avea cea mai mare contribuţie la acest fond, de 22 de miliarde de euro.

"În mai puţin de un an, UE a reuşit să creeze un fond monetar european", subliniază un diplomat de rang înalt.

Liderii europeni au stabilit joi că, prin fondurile de sprijin, vor putea fi cumpărate direct datorii ale statelor aflate în dificultate, în schimbul unui program strict de reducere a cheltuielilor.

Printre alte elemente ale dispozitivului anticriză se numără o disciplină bugetară comună mai strictă, teste severe de rezistenţă pentru sectorul bancar şi un "pact pentru euro", care promovează reforme economice, limitarea datoriei, moderarea salariilor şi convergenţa politicilor fiscale.

Adoptarea pactului a fost o condiţie impusă de Germania pentru a susţine financiar în continuare statele cu probleme. Pactul, destinat în principal zonei euro, este deschis şi altor state din UE. Dintre ţările comunitare care nu au adoptat euro, proiectul este susţinut de Danemarca, România, Letonia, Lituania şi Bulgaria, notează AFP.

Citește pe alephnews.ro: Adrian Sârbu: Trebuie să investim 500 de miliarde euro în următorii 15 ani ca să ajungem la dublarea PIB-ului. În primul rând în industria de învățare. PIB-ul nu crește cu proști

Citește pe www.zf.ro: De ce dispar pe capete băncile din România. Din 2012 încoace au dispărut 10 bănci, şi este doar începutul

Citește pe www.zf.ro: Gigantul Delhaize, proprietarul Mega Image, deschide la Bucureşti un centru de servicii unde angajează sute de IT-işti. Recrutările deja au început

Citește și: FMI: Datoriile statelor dezvoltate ar putea cauza o criză fiscală

Citește și: Polonia, Cehia şi Ungaria folosesc drept scuză criza datoriilor pentru a amâna adoptarea euro

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.