Şeful FMI vine la Bucureşti să preseze guvernul să facă reformă

• Economic

  • Guvernul Austriei anunţă un plan de austeritate pe cinci ani 20:31
  • Autorităţile americane investighează cazuri de incendii la uşile unor automobile Toyota 18:54
  • Noul ministru al Economiei va susţine exploatarea resurselor minerale 15:26
  • Autostrada Sibiu-Piteşti va fi finanţată cu fonduri europene 13:34
  • Boagiu: Datoriile CFR la energie, de 1,2 mld.lei, pot fi plătite până la 31 decembrie fără penalităţi 13:23

"Prezentat iniţial drept o «centură de siguranţă», împrumutul de la FMI a devenit în toamna trecută un instrument vital de finanţare a deficitului bugetar al României, prin derogare de la practica standard
a Fondului. Din cauza crizei politice de anul trecut, România a acumulat întârzieri la majoritatea proiectelor legislative şi de restructurare a sectorului public, însă FMI a uimit prin bunăvoinţa manifestată, trimiţându-şi experţii la Bucureşti chiar şi când aceştia nu aveau interlocutori cu puteri legale depline", se arată într-un articol publicat în ediţia de joi a Ziarului Financiar.

Bucureştiul a încasat aproape două treimi din banii negociaţi cu FMI, însă reformele avansează foarte greu, astfel că preşedintele Traian Băsescu a invocat recent riscul contractării unui nou împrumut la sfârşitul anului pentru acoperirea facturii sociale, conform sursei citate.

Potenţial candidat la prezidenţialele din Franţa în 2012, Strauss-Khan vine în România într-o perioadă în care FMI a redevenit o instituţie importantă în finanţele internaţionale. Totuşi, Comisia Europeană nu acceptă intervenţia Fondului în sprijinirea vreunui membru al zonei euro, cum este Grecia. Dintre ţările din regiune membre ale UE, doar Ungaria, România şi Polonia au apelat la o formă de sprijin din partea FMI pentru a traversa criza, însă în prezent doar autorităţile române continuă să împrumute bani de la Washington.

Ungaria se finanţează de pe piaţă, deşi FMI a anunţat luna trecută că îi pune la dispoziţie 1,6 mld. euro din împrumutul aranjat în 2008, în condiţiile în care guvernul de la Budapesta a îndeplinit măsurile convenite de reducere a vulnerabilităţilor economice ale ţării.

La rândul său, Bulgaria nu a mai împrumutat bani de la FMI din 2007 şi s-a limitat la consultări cu experţii Fondului, care în general au apreciat orientările de politică fiscală ale guvernului de la Sofia,
însă au recomandat reforme structurale.

Bucureştiul a fost inclus de puţine ori în itinerariul şefilor de mari instituţii financiare internaţionale.

Dacă Michel Camdessus a venit în România ca şef al FMI în 1994, succesorul său Horst Kohler a ajuns la Bucureşti abia după ce a părăsit funcţia de la Washington, venind în 2007 în calitate de preşedinte al Germaniei. El mai fusese în România în 1999 ca preşedinte al BERD.

Datorită investiţiilor de peste 4 mld. euro pe care BERD le-a făcut în România, şefii acestei instituţii au venit cel mai des la Bucureşti, Kohler fiind urmat de Jean Lemierre, iar anul trecut de noul preşedinte Thomas Mirow. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a venit o singură dată la BNR, în toamna lui 2004. În 2000, el mai vizitase Bucureştiul ca guvernator al Băncii Franţei.

Dintre marile grupuri bancare internaţionale, au venit la Bucureşti în ultimii ani şefii ING, Société Générale, Uni Credit sau La Caixa.