Culturile de fructe şi cereale, AFECTATE major de "Zăpada mieilor" care a căzut în zonele cu agricultură intensă. Cum vor proceda agricultorii ca să-şi recupereze pierderile

Căderile de zăpadă din ultimele zile au început să afecteze livezile de pomi fructiferi şi chiar unele culturi de cereale, mai ales în zonele unde temperaturile au scăzut sub zero grade, relatează agricultorii consultaţi de MEDIAFAX. Reprezentanţii acestora spun că vor cere despăgubiri.

Share pe Facebook 4370 afişări

"Zăpada mieilor" afectează culturile de fructe şi cereale. Agricultorii vor cere despăgubiri

Cele mai puternic afectate culturi se regăsesc în Moldova şi nord-estul Transilvaniei, unde livezile de pomi fructiferi cum ar fi măr, prun, vişin sau cais au fost lovite de îngheţ şi viscol, ca şi podgoriile cu viţă-de-vie pornită deja în vegetaţie sau culturile de cereale ajunse la un anumit grad de dezvoltare în momentul în care au început ninsorile.

„Avem deja pierderi în aproape toată Moldova şi în partea de est a Transilvaniei, unde au fost viscole şi, mai rău, au fost temperaturi cu minus. Este vorba în primul rând de pomii fructiferi şi viţa-de-vie pornită deja în vegetaţie, iar la culturile mari – rapiţa şi grâul care au apucat să se dezvolte într-o anumită măsură”, a declarat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO. El a precizat că agricultorii afectaţi ar putea cere despăgubiri „pentru pierderile de venit pe anul 2017” cauzate de aceste calamităţi.

„În lipsa acelui fond mutual care trebuia să fie deja funcţional pentru a compensa pierderile cauzate de calamităţi, agricultorii mai pot apela doar la compensarea pierderilor de venit. Practic, investiţia este încă funcţională, tratamentele pe culturile respective continuă, dar recolta nu va fi suficientă pentru a acoperi cheltuielile – acesta ar fi mecanismul de despăgubirile pentru pierderile de venit, care însă este catalogat ca ajutor de stat. Pentru acordarea acestei compensări, Guvernul va trebui să obţină aprobare de la Comisia Europeană”, a spus Emil Dumitru.

Preşedintele PRO AGRO a mai precizat că săptămâna viitoare, la Ministerul Agriculturii, reprezentanţii agricultorilor afectaţi de aceste calamităţi vor solicita să se definitiveze un mecanism pentru acordarea de despăgubiri.

Între timp, la Cluj, livezile din judeţ nu au fost afectate de zăpada căzută, dar pot apărea probleme dacă vor fi temperaturi cu minus. Directorul Direcţiei Agricole Cluj, Ioan Pintea, a declarat corespondentului MEDIAFAX că pomii sunt afectaţi doar dacă se înregistrează temperaturi cu minus.

„Zăpada căzută nu a afectat negativ culturile, întrucât temperaturile au fost pozitive. Nu avem probleme deocamdată, zăpada nu are nimic. Pomii fructiferi sunt afectaţi dacă temperaturile sunt cu minus, minus 1 grad, la cireş, cais, dar la prun, la măr – acestea rezistă până la minus 3, minus 4 grade. Cei care au livezi s-au pregătit, au aprins cauciucuri, fac perdele de fum”, a spus Pintea.

Reprezentantul unei pepiniere din satul Miceşti, unde există şi livezi cu pomi fructiferi, Vasile Crişan, a declarat la rândul său că nu a avut probleme din cauza vremii de iarnă. „Pomii fructiferi din soiurile sâmburoase au înflorit, dar nu sunt afectaţi de zăpadă”, a spus Crişan.

Specialiştii în horticultură de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj susţin că, în caz de ninsoare, florile pomilor rezistă, dar pot apărea probleme cu fructele dacă se înregistrează temperaturi sub zero grade. „Pot fi probleme în urma ninsorii căzute, dar sunt diferite de la caz la caz. Depinde de stadiul de evoluţie a pomilor, în special florile sunt mai rezistente decât fructele legate, florile ar putea rezista pe zăpada aceasta, în schimb fructele proapăt legate, dacă temperatura a scăzut sub minus 1,1 grade Celsius, sunt afectate şi îngheaţă fructul. Pot fi probleme, în special la sâmburoase, adică cireş, vişin, prun, cais, piersic”, a declarat decanul Facultăţii de Horticultură al USAMV Cluj-Napoca, Viorel Mitre.

Potrivit acestuia, după ce fructele au degerat nu se mai poate face nimic, astfel că producţia pomilor afectaţi de frig ar putea fi compromisă. „Totul depinde, însă, de la soi la soi, de stadiul de evoluţie şi de modul în care sunt pregătiţi pomii. Un organism sănătos trece mai uşor peste o perioadă de frig decât unul mai puţin pregătit”, a subliniat acesta.

Şi în cedalaltă parte a ţării, în Bărăgan, pericolul pentru culturi este direct proporţional cu frigul din aceste zile în care a căzut „zăpada mieilor”.

Liviu Decu, inginer-şef al unei ferme din comuna Perişoru (judeţul Călăraşi) spune că cea mai mare sensibilitate la condiţiile climatice din perioada aceasta o are rapiţa, care deja e înflorită. „Acum, pentru rapiţă, temperaturile acestea sunt un şoc termic, au un impact destul de mare. De exemplu, la Călăraşi, cele mai mici temperaturi au fost de un grad, două. În schimb, în alte zone – la Iaşi, Neamţ, zona Moldova – temperaturile au fost mai mici şi cu zăpadă abundentă, iar problemele sunt mai grave la cultura de rapiţă”, a menţionat specialistul, pentru MEDIAFAX.

„Dacă vorbim de culturile care au răsărit, cele semănate în primăvară (grâu, porumb, floarea-soarelui), şi acolo sunt probleme, pentru că depinde de temperaturi. Dacă au fost temperaturi cu minus, cultura e posibil să fie compromisă. La livezi, în zona Călăraşi, sensibilitatea cea mai mare o au caişii şi piersicii. Momentan, e greu să spunem dacă pomii au fost afectaţi. Se observă la pomii care sunt înfloriţi total, florile au început să cadă, sunt necrozate. Dar, la cei care au fructul deja format, trebuie să mai aşteptăm ca să putem să tragem o concluzie, pentru acestea că rezistă mai bine la frig. Problema noastră e la cultura de floarea-soarelui. Este deja răsărită, şi dacă sunt temperaturi cu minus pot crea probleme destul de mari”, a menţionat Liviu Decu.

Statisticile oficiale arată că în 2014, an în care s-au înregistrat aceleaşi calamităţi ca şi acum, producţia de legume a fost cu 4% mai mică decât în anul anterior, producţia de struguri a fost cu 20% mai mică, iar cea de fructe din livezi – cu 4,3%.

„Producţiile au fost mai mari la: castraveţi (+7,1%), morcovi (+2,7%), ardei (+0,4%) şi mai mici la pepeni verzi şi galbeni (-16,5%), tomate (-5,1%), varză (-2,9%) şi ceapă (-1,3%)”, arată un raport privind producţia vegetală din 2014 al Institutului Naţional de Statistică (INS).

De asemenea, „în anul 2014, producţia de struguri a scăzut cu 20,8%, din cauza scăderii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (-11,7%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (-30,4%)”. Iar producţia de fructe din livezi a scăzut cu 4,3% faţă de anul precedent. „Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi şi zarzări, scăderi la peri, pruni şi meri, iar la cireşi şi vişini s-a menţinut la nivelul anului precedent”, a mai raportat INS.

 

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
AGRICULTURĂ ,
ZĂPADA MIEILOR ,
DESPĂGUBIRI
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

ULTIMA ORĂ
Începutul sfârşitului. LOVITURA DE PALAT este inevitabilă. Planul pus la cale ÎN SECRET chiar sub nasul lui Dragnea
mediafax.ro
Închide